Într-o vreme în care toate companiile private şi regiile de stat fac disponibilizări şi îşi restrâng activitatea, Compania de Apă Oradea angajează personal. Şi se extinde în judeţ!
În cel mult trei ani, compania va funcţiona ca operator al serviciilor de apă şi canalizare nu doar în reşedinţa de judeţ, ci în toată Zona Metropolitană, ajungând inclusiv la Tinca şi Beiuş!
În unire stă puterea
Bazele proiectului au fost puse în 2006, dar rezultatele concrete se văd abia acum. Primarul Ilie Bolojan (foto) a fost săptămâna trecută la Bucureşti pentru a perfecta ultimele detalii şi, dacă totul merge bine, în primăvară vor începe să vină primii bani. "Este vorba de investiţii totale de 83,2 milioane de euro, fără TVA, care se vor face în infrastructura de apă din judeţul Bihor în următorii trei ani", explică Bolojan.
Pentru a atrage una dintre cele mai mari finanţări europene ale judeţului, localităţile Oradea, Sântandrei, Palota, Girişu de Criş, Tărian, Biharia, Nojorid, Oşorhei, Alparea şi Fughiu, toate din Zona Metropolitană Oradea, au înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio. Ulterior au aderat la program şi oraşele Beiuş şi Tinca. Asocierea a fost obligatorie, pentru că Uniunea Europeană finanţează doar operatorii regionali, nu şi regiile mici.
Din cele peste 84 milioane de euro, 82% provin din fonduri structurale, iar diferenţa se acoperă din bugetul Ministerului Mediului şi al membrilor Aparegio, adică de la consiliile locale şi Consiliul Judeţean. Mecanismul funcţionează pe bază de reciprocitate. Asociaţii pun la dispoziţia Companiei de Apă Oradea (CAO) toate reţelele, iar societatea se obligă să le modernizeze şi să le extindă. Câştigă toată lumea: operatorul se dezvoltă, iar localităţile îşi fac lucrări pentru care nu ar fi avut bani niciodată...
E de muncă!
Ovidiu Gavra (foto), directorul CAO, spune că primele săpături vor începe în vară şi vor fi mană cerească pentru constructori. "Undeva în aprilie vom scoate la licitaţie primele 10 sau 12 pachete de lucrări, în valoare de 2-4 milioane de euro fiecare, astfel încât să aibă de lucru cât mai multe companii din judeţ. Nu vrem să ne trezim că le câştigă pe toate o singură firmă mare. Aşa, scurtăm şi timpul de execuţie, pentru că se va lucra simultan în mai multe zone", zice directorul.
Mecanismul de finanţare e chiar simplu, în comparaţie cu proverbiala birocraţie europeană. Pentru începerea lucrărilor Comisia Europeană va vira în contul CAO 30% din valoarea totală a investiţiei, după care compania va lucra pe banii proprii, dar va "deconta" la Bruxelles lucrările recepţionate.
Teoretic, contribuţia proprie nu e o problemă. Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Oradea s-au obligat să suporte partea CAO, aşa că singura grijă a companiei va fi gestionarea lucrărilor, care se anunţă dificile.
Oradea se va transforma în şantier, pentru că 45 milioane de euro din totalul de peste 84 de milioane se vor investi în extinderea reţelelor din cartierele Podgoria, Episcopia, Ioşia şi din alte zone încă nebranşate la reţeaua oraşului. "Ca să nu ne trezim că un constructor acoperă conducta de canalizare iar altul sapă la loc ca să tragă apa, vom împărţi lucrările pe străzi şi vom pune în acelaşi pachet de lucrări atât reţelele de apă, cât şi cele de canalizare", promite Gavra.
CAO se extinde
Concomitent, reţelele de apă şi canalizare vor fi extinse spre localităţile limitrofe. "În cel mult trei ani locuitorii Zonei Metropolitane vor avea apă de la Oradea, nu vor mai umbla cu găleata pe străzi şi nu vor mai deversa apele uzate în şanţuri", spune directorul CAO. Spre exemplu, compania va întinde 5,3 kilometri de conducte până la Sântandrei, iar de acolo spre Palota, Girişul de Criş şi Tărian.
Pentru localităţile mai îndepărtate, CAO a gândit un sistem de alimentare autonom. "La Beiuş vom exploata o sursă nouă de apă prin captarea izvorului Feredeu, situat la 12 kilometri de oraş, pentru că apa de acum nu e foarte bună, iar la Tinca ne vom concentra pe exploatarea resursei existente", zice directorul. În ambele oraşe reţelele de apă şi canalizare vor fi modernizate şi extinse, iar în Tinca se va construi o staţie de epurare nouă.
Săptămâna trecută, CAO a şi preluat regia de apă din Tinca cu angajaţi cu tot. La fel, se fac formalităţile pentru preluarea celei din Beiuş. Ambele regii locale vor funcţiona ca puncte de lucru al CAO, care vor ţine legătura cu centrala prin internet. Şi totuşi, operatorii locali vor avea autonomie atât în ce priveşte intervenţiile la avarii, cât şi la reinvestirea profitului realizat.
"Ne-a scăpat de o bătaie de cap"
După cum era de aşteptat, primarii bihoreni abia aşteaptă extinderea CAO în judeţ. "Pe noi ne-a scăpat de o bătaie de cap, pentru că aveam foarte multe pierderi pe reţea şi s-au adunat datorii", recunoaşte primarul de Sânmartin, Lucian Popuş (foto). Regia locală a trecut în subordinea CAO începând cu 1 ianuarie, după ce Primăria a plătit Companiei datorii mai vechi de 80 milioane lei. Deşi a vândut ştrandul Venus ca să facă rost de bani, fosta regie tot a rămas cu o restanţă de 20 milioane de lei, pe care o va achita în rate. Dar măcar localnicii au apă...
La fel, Teodor Coste, primarul de Tinca, abia aşteaptă finalizarea formalităţilor de predare a micuţei regii de acolo. "Pentru noi e foarte mare avantaj. Practic plătim doar 2% dintr-o investiţie de 5,5 milioane de euro şi vom avea canalizare în tot oraşul, pe când acum abia acoperim 20% din suprafaţă. Vom moderniza reţelele şi vom construi o staţie de epurare", zice entuziast edilul.
Iar extinderea CAO nu se va opri la Tinca şi Beiuş. Compania mizează pe o dezvoltare treptată până la limita judeţului. Pentru că numai aşa va putea atrage bani mai mulţi şi va putea investi mai mult în infrastructură. Până va curge apă la robinet şi în ultimul cătun...
JUMĂTATE DE JUDEŢ
237.298 de bihoreni vor avea apă şi canalizare după finalizarea proiectului finanţat din fonduri structurale
CU BUDA-N CURTE
Confortul costă!
Paradoxal, deşi se străduieşte să extindă reţelele de apă şi canalizare în tot judeţul, CAO n-a reuşit deocamdată să convingă nici măcar orădenii să renunţe la buda din curte. "Nu avem o evidenţă foarte clară, dar sunt sute de familii în Calea Clujului, în Ioşia şi în alte cartiere de case care, deşi le-am adus reţelele de canalizare pe stradă, nu vor să se racordeze la ele", susţine Ovidiu Gavra.
Directorul se aşteaptă ca, în primă fază, să întâmpine aceeaşi opoziţie şi din partea locuitorilor de la sate, sub pretextul că instalaţiile sanitare şi serviciile prestate de companie sunt prea scumpe. Şi nu este departe de adevăr. Odată cu trecerea regiei din Tinca în subordinea CAO, preţul metrului cub de apă s-a dublat peste noapte. Dacă înainte tincanii plăteau puţin peste un leu pentru metrul cub de apă, tarif subvenţionat din alte activităţi ale fostei regii, începând din luna februarie preţul a fost majorat la 2,4 lei plus TVA.