Proiecte - 34, penalizări - 19, de plătit din banii orădenilor - 6,7 milioane lei. Aproape că nu există proiect european pe care municipalitatea să nu fi primit "amendă".
Numite elegant "corecţii financiare", penalizările pun în dificultate implementarea proiectelor şi aşa întârziate. "În loc să te ajute, statul ne încurcă cu corecţii financiare pentru orice chichiţă şi pe urmă tot el se miră că stăm prost cu absorbţia fondurilor europene", spune primarul Ilie Bolojan.
Corecţii cu minus
Teoretic, ar trebui să fie simplu: scrii un proiect, câştigi o finanţare, organizezi o licitaţie, deschizi şantierul, plăteşti executantul pe cum lucrează şi la sfârşit tragi linie. Practic, însă, nu există lucrare care să nu aibă probleme din cauza proiectului prost făcut, care să nu lâncezească în licitaţii anulate ori contestate de firmele concurente şi care să nu se lovească de corecţiile financiare aplicate de autorităţile de management de la Ministerul Mediului şi cel al Dezvoltării.
Mecanismul de finanţare este gândit astfel încât penalităţile se aplică pe loc! Spre exemplu, pentru a putea plăti firmele care construiesc noul CET pe gaz, Primăria trimite Ministerului Mediului o cerere de plată însoţită de documente justificative privind cheltuielile făcute, îşi achită datoriile din sumele virate de la stat şi rambursează "împrumutul" când face decontarea cu finanţatorul european. Atâta doar că procedura e plină de sincope. La verificarea actelor, autorităţile de management aplică fără milă corecţii financiare între 5% şi 25% din valoarea proiectului.
Specialiştii pun grila cu condiţiile de îndeplinit peste cererea de finanţare şi sancţionează orice neconcordanţă, oricât de nesemnificativă. Penalizările se scad automat din sumele virate oraşului pentru plata facturilor, aşa că Primăria trebuie să acopere "gaura" din bugetul local. Cap la cap, pe cele 34 de proiecte în derulare, municipalitatea avea de acoperit săptămâna trecută nu mai puţin de 6,7 milioane lei! Bani din care ar fi putut asfalta, de pildă, şase străzi din Ioşia sau cumpăra cărbunele pentru încălzirea oraşului în două luni de iarnă.
Penalizări preventive
Cea mai mare corecţie financiară i-a fost aplicată municipalităţii în urmă cu două săptămâni pe proiectul privind reabilitarea magistralelor de termoficare I şi III, Ministerul Mediului penalizând Primăria cu 2,7 milioane lei. "Suma nici nu este aşa de mare. Iniţial a fost vorba să se blocheze 25% din valoarea proiectului, dar în final s-au mulţumit cu 5%", spune ironic primarul Ilie Bolojan (foto).
Nu de alta, dar iniţial reprezentanţii Ministerului au reclamat o suspiciune de neregulă, expresie care desemnează fraudele. Însă nu pentru că ar fi existat fraude, ci pentru că - îngropaţi în dosare - birocraţii de la Bucureşti nu au apucat să verifice documentaţia de sute de pagini înainte de a răspunde cererii de plată. "Ideea lor e că este mai uşor să nu virezi banii decât să îi recuperezi de la beneficiar dacă ulterior ai descoperit o neregulă", spune un funcţionar orădean.
Amendaţi la "transparenţă"
În final, Primăria a fost amendată pentru că a completat criteriile de calificare la licitaţie prin "note de clarificare", şi nu prin "erate". Cum clarificările nu se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), auditorii susţin că în acest fel s-a îngrădit accesul firmelor europene la licitaţie. Marius Moş (foto), directorul DMPFI, îi contrazice. "Nepublicarea clarificărilor în JOUE nu afectează licitaţia. Aici anunţi pe scurt procedura de achiziţie, lucru pe care l-am făcut, şi faci trimitere la Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, unde ofertanţii găsesc toate datele, în detaliu", spune Moş.
Chichiţă sau nu, acest gen de omisiune costă deja prea scump municipalitatea. Primăria a mai primit o corecţie de 2,2 milioane lei, pentru o eroare similară, la proiectul de introducere a utilităţilor în Parcul Industrial Eurobusiness. Aşa că ar face bine să se aboneze la rubrica de anunţuri din Jurnalul European...
Cu tunul pe achiziţii
Majoritatea corecţiilor financiare au fost aplicate pentru nereguli legate de achiziţia lucrărilor. Astfel, la proiectul privind reabilitarea ambulatoriului Spitalului Municipal, s-au aplicat penalităţi de 555.000 lei pentru "prevederi restrictive", la cel privind reabilitarea Cetăţii a fost dată o amendă de 460.000 lei din acelaşi motiv, iar la proiectul de reabilitare a Centrului de cazare temporară 1 din strada Octavian Goga s-au dat corecţii de 101.000 lei pentru "măsuri asiguratorii nejustificate cerute ofertanţilor". "Pe de o parte legea te obligă să fii riguros, iar pe de cealaltă parte autoritatea de management te sancţionează dacă îţi iei toate măsurile ca să finalizezi proiectul", protestează Moş.
Spre exemplu, la lucrările de la Spitalul Municipal, autoritatea de management a considerat restrictivă obligarea constructorilor de a face o vizită în teren înaintea înscrierii la licitaţie, la proiectul vizând reabilitarea Cetăţii au atacat condiţia ca firma să îşi facă punct de lucru în Oradea, iar la reabilitarea Centrului de cazare temporară 1 obligativitatea ca firma să lucreze cu minim 20 de muncitori pentru a termina la timp.
De asemenea, la licitaţia pentru reabilitarea Centrului de cazare temporară 2 municipalitatea a primit o corecţie de 2.400 lei pentru că a cerut ofertanţilor să prezinte certificate de calitate ISO fără să precizeze expres că acceptă şi echivalentul acestora, iar la proiectul de reabilitare a Pasajului Vulturul Negru s-a aplicat o penalizare de 10% pentru că beneficiarul a cerut ca electricienii să fie atestaţi profesional. "Problema e că legislaţia noastră nu este armonizată cu cea europeană. La noi, ca să poţi lucra la reţele electrice, de gaz, sau de cale ferată, trebuie să fii atestat de Electrica, Transgaz, CFR sau alte organisme similare. Dacă nu ceri atestat, nu se poate face lucrarea! Dacă ceri, ţi se reproşează că eşti restrictiv!", spune directorul.
Finanţări prin justiţie
Prinsă între ciocan şi nicovală, Primăria răspunde cu aceeaşi monedă. "Am hotărât să atacăm în instanţă toate corecţiile financiare neîntemeiate. Deja au avut loc primele procese", spune viceprimarul Mircea Mălan (foto). Astfel, municipalitatea a câştigat procesul cu Administraţia Fondului de Mediu în privinţa amenajării parcului dendrologic din parcul Salca şi urmează să recupereze suma de 74.200 lei reţinută la plata facturii. De asemenea, aşteaptă sendinţa în procesul deschis pentru penalizarea la proiectul de reabilitare a Spitalului Municipal, şi a făcut recurs la decizia Curţii de Apel pentru corecţiile pe lucrările de la centrul de reintegrare socială. "Lucrările au fost făcute, le-am plătit din bani de la bugetul local în loc de finanţări europene, e normal să vrem să îi şi recuperăm!", spune viceprimarul Mălan.
Până acum, municipalitatea a deschis şase procese, dar se aşteaptă ca numărul lor să crească. Pentru că nu există proiect care să poată fi implementat fără probleme, indiferent că e vorba de auditori prea riguroşi sau de legi care se bat cap în cap. Şi ar fi nedrept ca pentru toate astea să fie taxaţi orădenii...
CENTURA DE SIGURANŢĂ
Banii deoparte, pentru "amenzi"
Pentru a evita blocarea proiectelor europene în urma aplicării unor corecţii financiare, municipalitatea a contractat o linie de credit de 40 milioane lei. "Linia de credit are ca scop acoperirea aşa-numitelor goluri de casă. Dacă rămânem descoperiţi la plata facturilor în urma unor corecţii financiare sau din alte motive, plătim facturile din banii puşi la dispoziţie de bancă, iar ulterior, când primim banii, rambursăm creditul", spune Nadia Haş, directorul economic al Primăriei. Până acum, municipalitatea a scos din linia de credit 2 milioane lei pentru plata unor facturi până la decontarea lor de către finanţatorul european, dar fără a fi vorba de acoperirea unor goluri create de corecţii financiare. Deocamdată...