Milionari pe datorie: Anul acesta, Oradea mizează pe un buget-record de investiţii de 800 milioane lei

Bugetul unui oraş nu se deosebeşte de cel al unei familii. Calculezi cât câştigi împreună cu soţia, aduni ce mai primeşti de la părinţi sau socri, tragi linie şi împarţi suma pe cheltuieli cu întreţinerea locuinţei, traiul zilnic, şcoala copiilor, divertismentul. Ce rămâne merge pe investiţii într-o achiziţie nouă. Cum de cele mai multe ori nu rămâne nimic, acestea se fac de obicei pe datorie.

La fel, ca s-o scoată la capăt cu investiţiile contractate prin proiecte europene la care va trebui să asigure partea sa de cofinanţare, municipalitatea va trebui să împrumute 35 milioane euro. Oradea va lucra în 2015 cu cel mai mare buget, bazat însă pe cea mai mare datorie.

Teoretic, bogaţi...

Oradea nu se dezminte. Municipalitatea supune dezbaterii publice, pentru al treilea an consecutiv, cel mai mare buget din istoria oraşului. Documentul, ce va fi discutat pe 12 februarie în Consiliul Local, poate fi consultat pe portalul Primăriei şi, teoretic, orice orădean interesat poate face propuneri de modificări.

Practic, însă, nici măcar aleşii locali nu îşi vor permite modificări majore. Motivul? Spaţiul de manevră este extrem de redus. "Filozofia după care a fost conceput bugetul pe 2015 are la bază realitatea veniturilor proprii raportată la obligaţiile de cofinanţare a proiectelor europene, în contextul în care taxele şi impozitele locale au rămas la un nivel similar celui de anul trecut", spune viceprimarul Ovidiu Mureşan (foto).

Potrivit proiectului, municipalitatea mizează pe un buget total la un nivel record de 1,4 miliarde lei, mai mare cu 74% decât cel de 800 milioane lei din 2014. Desigur, suma cuprinde inclusiv alocările de la bugetul de stat şi cele din fonduri europene...

Previziuni prudente

Din păcate, creşterea bugetului local nu se bazează pe o explozie a încasărilor din impozite generată de dezvoltarea oraşului. Dimpotrivă, la estimarea veniturilor proprii pe 2015, economiştii municipalităţii au trecut, prudent, doar 252,5 milioane lei, faţă de 260 milioane lei în 2014.

"Anul trecut, Emerson a cumpărat 24,5 hectare în Parcul Industrial cu 2 milioane euro. În estimările noastre veniturile din vânzarea de terenuri nu vor fi în 2015 nici pe jumătate faţă de anul trecut, pentru că nu mai avem investitori care să cumpere parcele atât de mari", explică city managerul Eduard Florea (foto).

De altfel, majoritatea indicatorilor pentru anul în curs au fluctuaţii modeste. Economiştii Primăriei estimează o scădere a veniturilor proprii cu 3% în condiţiile diminuării încasărilor din impozit pe profit, amenzi, taxe hoteliere, donaţii şi vânzări de bunuri. În schimb, prognozează o creştere de 1% a veniturilor din impozitele pe proprietate şi cu 6% a taxelor pe mijloacele de transport, pe fondul indexării acestora cu rata inflaţiei. Oricum, insuficient pentru a susţine financiar proiectele ambiţioase ale oraşului.

Investiţii de 800 milioane lei

La fel ca în ultimii trei ani, creşterea bugetului local se datorează fondurilor comunitare. După ani de zile în care a amânat implementarea proiectelor europene, Primăria este obligată să finalizeze până la 31 decembrie 2015 investiţii de 119,4 milioane euro. Dacă luăm în calcul şi lucrările derulate de Compania de Apă prin proiectul Aparegio, la care municipalitatea este cofinanţator, suma de cheltuit urcă la 136,4 milioane euro, valoarea totală a proiectelor fiind de 261,4 milioane euro. De cinci ori mai mult decât veniturile oraşului pe un an!

Bugetul de investiţii este fără precendent. "Vom lucra cu un buget record de 800 milioane lei, de patru ori mai mare decât cel de anul trecut şi de opt ori peste cel din 2013", zice Florea. Pentru a putea cofinanţa proiectele contractate, Primăria va reduce toate cheltuielile. Printre multe altele, municipalitatea renunţă la finanţarea FC Bihor şi a programelor pentru culte şi îşi înjumătăţeşte contribuţia alocată Fundaţiei pentru Protecţia Monumentelor ori pentru reparaţiile la dispensare.

Un credit de 23 milioane euro

Dar oricât ar tăia din asemenea cheltuieli, tot nu poate aduna cât are nevoie, căci sunt necesare 35 milioane euro pentru a putea termina toate proiectele începute. Ca un prim pas, joia trecută Consiliul Local a aprobat contractarea unui credit de 23 milioane euro pentru cofinanţarea lucrărilor la Aquaparcul Nymphaea, la drumul rapid din strada Ecaterina Teodoroiu, reabilitarea dealului Ciuperca şi amenajarea pasajelor supraterane ale şoselei de centură peste DN 76 spre Beiuş şi peste DN 79 spre Arad.

Împrumutul va fi contractat de la Banca Europeană de Investiţii pe 20 de ani, cu o perioadă de 5 ani de graţie şi cu o dobândă mult sub cea de 3% de pe piaţa bancară. Înainte de sfârşitul lunii municipalitatea va încerca să urce suma la 27 milioane euro. "Vrem să suplimentăm creditul cu 4 milioane euro pentru a cofinanţa şi reabilitarea sistemului de termoficare din cartierul Nufărul I", spune directorul economic al Primăriei, Nadia Haş (foto). Proiectul se află încă în dezbatere la Ministerul Mediului, ai căror reprezentanţi ezită să dea undă verde lucrărilor de teamă că Primăria nu va termina lucrările la timp, iar bugetul de stat va pierde cofinanţarea de 15% asumată prin contract.

Metodă românească...

În ce priveşte diferenţa de 8 milioane euro, municipalitatea nu ştie deocamdată de unde o va rostui, dar primarul Ilie Bolojan speră să reuşească suplimentarea finanţărilor cu ajutorul Ministerului Fondurilor Europene. Potrivit edilului, pentru a creşte gradul de absorbţie de la nivel naţional, autorităţile centrale ar fi dispuse să deconteze din bani europeni proiecte finanţate şi puse în operă anul trecut de autorităţile locale, cu respectarea ghidurilor de finanţare şi prevederilor legale în materie.

"Oradea a încheiat lucrări de drumuri şi apă-canal de circa 20 milioane euro. La o cofinanţare europeană de 60%, asta ar însemna că am putea primi 12 milioane euro, bani pe care fie nu i-am mai împrumuta, fie i-am investi în reabilitarea a noi străzi", spune Bolojan. Funcţionarii municipalităţii pregătesc documentaţia justificativă pentru a fi trimisă la Minister, dacă autorităţile de la Bucureşti vor găsi înţelegere pe lângă Comisia Europeană pentru utilizarea acestui artificiu care ar ridica cu 1 miliard de euro nivelul de absorbţie al fondurilor europene.

Dacă suplimentarea finanţărilor europene se va dovedi un eşec, oraşul va acţiona "româneşte" şi va mai lua un împrumut până la concurenţa sumei necesare de 35 milioane euro. În fond, banii se împrumută doar celor bogaţi, iar Oradea are cel mai mare buget din această parte a ţării...

Pe lângă cele 26 de şantiere care vor fi deschise anul acesta cu fonduri europene, municipalitatea şi societăţile subordonate au propriile liste de lucrări, finanţate exclusiv din bugetele proprii. Electrocentrale ia în calcul realizarea unui puţ de apă potabilă, Termoficare vrea să înlocuiască reţelele din Piaţa Ferdinand, Administraţia Domeniului Public lucrează la parcarea subterană din strada Independenţei, Administraţia Imobiliară Oradea pregăteşte reabilitarea unor clădiri din zona centrală, iar Direcţia Tehnică a Primăriei şi-a propus, între altele, modernizarea străzilor Înfrăţirii, Mangaliei, Belşugului, Furnicii, 9 Mai, precum şi amenajarea unei treceri care să lege de oraş cartierul Episcopia Bihor pe sub linia ferată în zona străzii Secarei (în spatele benzinăriei MOL din Bulevardul Ştefan cel Mare). Lista exactă a investiţiilor va fi stabilită de Consiliul Local pe 12 februarie. Până la această dată orădenii pot face şi ei propuneri...