Au venit, au promis, au "uitat". Cuvântul vicepremierului Liviu Dragnea şi premierului Victor Ponta, cum că Guvernul va face un complex sportiv la Oradea, nu face nici cât o ceapă degerată. Săptămâna trecută, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi cel al Tineretului şi Sporturilor au convenit să construiască mai multe săli polivalente prin Compania Naţională de Investiţii, dar au omis Oradea de pe lista plină, în schimb, de oraşe cu edili PSD.
Cum justifică pesediştii bihoreni înşelăciunea? N-ar recunoaşte în ruptul capului că au lideri mincinoşi şi că ei înşişi nu contează în faţa lor. Cu tupeu, şeful PSD Bihor, Ioan Mang, susţine că vinovat nu e vicepremierul Liviu Dragnea, care conduce MDRAP, având şi CNI în subordine, ci primarului Ilie Bolojan, care n-a trimis actele pentru includerea Oradiei în programul de investiţii.
BIHOREANUL a aflat, însă, că acesta e doar un pretext, iar Oradiei i s-au pus pur şi simplu beţe în roate. Indirect, chiar viceprimarul Ovidiu Mureşan admite că Primăria nu avea cum să obţină acte pentru o construcţie despre care nu ştia dacă îi va fi aprobată şi cum va arăta.
Greşeală neprovocată
În baschet, promisiunea PSD s-ar numi greşeală neprovocată: pesediştii au avansat-o fără să le-o ceară nimeni. În mai 2014, când CSM Oradea se pregătea să joace finala Ligii Naţionale de Baschet, iar PSD să câştige europarlamentarele, Victor Ponta şi Liviu Dragnea au tras o vizită la Oradea, încheiată cu o adunare de partid la Casa de Cultură a Sindicatelor. Aici, viceprimarul Ovidiu Mureşan i-a dat premierului o minge semnată de sportivi, cu rugămintea să facă o arenă cu 5.000 de locuri, cea existentă, de 2.000 de locuri, fiind mereu plină, iar uneori ocupată pentru alte evenimente.
Ponta a zis da fără nicio ezitare. I-au întărit promisiunea, apoi, toţi reprezentanţii Guvernului care au descins la Oradea până la prezidenţiale, de la secretarul de stat din MTS, Carmen Tocală, până la vicepremierul Dragnea. "Am aprobat să se realizeze complexul sportiv multifuncţional aici în Oradea!", a anunţat triumfal acesta într-o conferinţă de presă susţinută pe 17 octombrie la Prefectura Bihor, împreună cu Ponta însuşi.
Ce-i drept, a băgat şi o "şopârlă", spunând că speră ca preşedintele Consiliului Judeţean să preia de la Primărie terenul necesar pentru a-l preda CNI. Motivul? Vezi Doamne, primarul Oradiei ar băga "strâmbe" măreţelor planuri ale Guvernului. "Este singurul caz din ţară în care Guvernul vrea să facă investiţii şi ne lovim de blocaj", s-a compătimit vicepremierul, prefăcându-se a nu şti că municipalitatea pusese deja la dispoziţia CNI, în acest scop, încă din iulie, 8,3 hectare în strada Ogorului.
Listă roşie
Joia trecută, surpriză: Dragnea a prezentat programul MDRAP şi MTS pentru complexurile ce vor fi construite ori reabilitate prin CNI în perioada 2015-2017, iar Oradea e... pe nicăieri! Conform Programului, în acest an vor fi cheltuite 103 milioane euro, iar pe lista beneficiarilor se află aproape numai oraşe cu primari pesedişti, cele mai "norocoase" fiind Craiova, Constanţa, Focşani, Brăila, ba chiar şi micuţa Alexandrie de baştină a lui Dragnea şi fieful de deputat al lui Ponta, Târgu-Jiu. Desigur, ambele cu "mari" tradiţii sportive...
Documentul prevede că vor fi realizate 52 de obiective: 18 pentru sportul de performanţă (între care 5 complexuri şi 6 săli polivalente, 6 bazine de nataţie şi 4 pentru polo) şi 34 pentru sportul de masă. La Craiova, de pildă, se va construi un stadion nou cu 214,47 milioane lei, iar un altul la Târgu-Jiu cu 91,45 milioane lei. La Alexandria renovarea Sălii de Sport Municipale va înghiţi 20,5 milioane, la Slatina se dau 53,45 milioane pentru o sală multifuncţională cu 3.000 locuri, iar la Voluntari, orăşel condus de soţul deputatei Gabriela Vrânceanu-Firea-Pandele, 25 milioane pentru o sală de atletism.
Bolojan, vinovatul lui Mang
Cum anunţul de joia trecută contravine celui făcut astă-toamnă la Prefectura Bihor şi spulberă orice nădejde a orădenilor de a avea o sală de sport nouă finanţată din bugetul central în guvernarea PSD, BIHOREANUL l-a întrebat pe şeful filialei judeţene a partidului, Ioan Mang, dacă se simte responsabil pentru iluzia "vândută" în anul electoral 2014, dar şi dacă va insista, totuşi, pe lângă vicepremier, pe care îl numea "prietenul meu", să acorde mai multă atenţie Oradiei şi Bihorului.
Răspunsul primit nu lasă loc niciunei speranţe. "Nu-i treaba mea!", a spus Mang, scuzându-se că pe linie administrativă este "doar" vicepreşedinte al CJ, iar sala ar fi fost a oraşului. "Întrebaţi la Primărie! Întrebaţi dacă au făcut transferul terenului către CNI! CNI a spus că a aprobat investiţia!", a adăugat el, răstit, după care a încheiat discuţia: "Dacă nu au transferat terenul, vinovat e dl Bolojan. Nu mai căutaţi vinovaţii la PSD!".
Tragere de timp
Reacţia arată nu doar că pesedistul are un dinte împotriva edilului liberal, ceea ce nu ar trebui să afecteze totuşi orădenii, dar şi că fie se preface, fie nu cunoaşte stadiul proiectelor oraşului. Căci nu numai că municipalitatea a pus la dispoziţia CNI terenul încă din iulie, dar nici măcar nu lipsa transferului celor 8,3 hectare e cauza pentru care Dragnea a "sărit" Oradea.
Care e adevărata pricină? Pretenţiile birocratice aberante fixate prin CNI Primăriei. O recunoaşte, indirect, chiar viceprimarul PSD-ist Ovidiu Mureşan, cel care, în baza afinităţilor politice cu vicepremierul, a ţinut legătura cu CNI. "După ce am trimis la Bucureşti HCL din iulie, pe 9 octombrie (n.r. - deci după trei luni!) CNI ne-a comunicat că solicitarea noastră a fost luată în evidenţe şi va fi introdusă pe lista-sinteză a subprogramului de complexuri sportive", a declarat Mureşan BIHOREANULUI. Apoi, "pe 28 octombrie (n.r. - alte trei săptămâni), CNI ne-a cerut o listă de acte pe care să le trimitem la Bucureşti". Şi doar titlurile lor ocupă o pagină şi jumătate format A4...
Un teanc de acte
Că "Centrul" nu ardea de nerăbdare să ajute Oradea reiese, însă, din faptul că multe acte nu depindeau, efectiv, de municipalitate. Astfel, pe lângă documente simple ("solicitare pentru realizarea investiţiei", "fotografii ale amplasamentului", "nume persoane de contact", "extras de carte funciară"), subalternii lui Dragnea au cerut o nouă HCL, din care să reiasă "predarea amplasamentului către MDRAP, angajamentul de a asigura finanţarea pentru sistematizarea lui, racordurile la utilităţi, întreţinerea şi exploatarea obiectivului, obligativitatea de a menţine destinaţia după predare" etc.
"Ca să nu fie probleme, ne-am asumat toate obligaţiile printr-o nouă HCL, 863/2014,", spune viceprimarul Mureşan. Dar asta nu-i tot: CNI a mai cerut şi "certificat de urbanism", "avize de principiu pentru asigurarea utilităţilor" (apă, canalizare, electricitate, termoficare etc), "acord de mediu", "avizul Direcţiei pentru Cultură", "studiu geotehnic"... Adică, după ce luni întregi nu spusese Primăriei nimic, a cerut acte brusc, târziu şi în exces.
De doi lei speranţă
Funcţionarii Administraţiei Imobiliare Oradea însărcinaţi cu pregătirea dosarului spun că cerinţele de la Bucureşti erau premature, unele exagerate chiar. Până şi viceprimarul Ovidiu Mureşan, deşi în apărarea Guvernului presupune că "celelalte oraşe poate aveau planuri mai vechi, pregătite din timp", este de acord: "Cred că unele acte ni se puteau cere ulterior".
Ce-i drept, Mureşan s-a arătat mai binevoitor decât şeful său de partid şi mai optimist: "Am sunat la CNI şi am aflat că nu le-a spus nimeni să se oprească din centralizarea cererilor, aşa că sper să fie adăugată în program şi Oradea. Chiar marţea viitoare (n.r. - pe 27 ianuarie) merg la Bucureşti cu actele pe care le avem, restul le trimitem ulterior". Câtă trecere va avea însă viceprimarul pe lângă vicepremier nu se ştie. Cum rămâne de văzut şi dacă nu-i va tăia elanul propriul şef de partid din Bihor, mereu pregătit să ţină în loc proiectele oraşului condus, ce ghinion, de un primar din alt partid!
EXCES DE ZEL
Mai catolici decât Papa
Absurdul cerinţelor CNI în chestiunea dosarului sălii de sport a fost atât de pregnant încât Primăriei i s-au pretins inclusiv documente pe care nu putea să le obţină fie din cauză că nu era titularul proiectului, ci putea fi doar beneficiar, fie pentru că ele depindeau de alte instituţii, şi ele în imposibilitatea de a se pronunţa în lipsa unui proiect tehnic.
Având în vedere vecinătatea Aeroportului, certificatul de urbanism presupunea, de pildă, avizul prealabil al Autorităţii Aeronautice. Primăria nu avea însă cum să-l înainteze CNI în timp-record de vreme ce ea însăşi depindea de o autoritate centrală, iar aceasta nu-l putea emite fără a şti, de pildă, înălţimea construcţiei. La fel, acordul de mediu, avizul Direcţiei pentru Cultură şi cele pentru utilităţi nu puteau fi obţinute de municipalitate deoarece, necunoscând proiectele disponibile la CNI, nu putea informa Electrica, de exemplu, despre necesarul consumului de curent preconizat.