A venit, a văzut, a plecat! "Bihorul este un judeţ cu probleme minore din punct de vedere al proiectelor europene", a concluzionat luni seară la Oradea ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

Ministrul a susţinut o conferinţă de presă la sediul Companiei de Apă Oradea, însoţit de primarul Ilie Bolojan şi de directorul Autorităţii de Management a Planului Operaţional de Infrastructură Mare, Cătălin Gheran, în încheierea vizitelor făcute peste zi la noul CET pe gaz, la amplasamentul viitorului terminal intermodal de lângă gara CFR Episcopia Bihor, pe şantierele deschise pentru reabilitarea reţelelor de termoficare, dar şi în urma întâlnirii avute cu factorii implicaţi în proiectul Aparegio de extindere a reţelelor de apă şi canalizare.

Potrivit oficialului, spre deosebire de alte judeţe unde au apărut divergenţe între autorităţile locale şi operatorii de servicii, punându-se în pericol implementarea proiectelor, în Bihor lucrurile decurg normal. "Ca să vă spun pe scurt, singurele probleme sunt legate de întârzieri", a spus ministrul.

Întârzieri datorate fazărilor

Pentru a nu pierde fondurile alocate, beneficiarii bihoreni au apelat la procedura de fazare a proiectelor, ceea ce presupune continuarea lor pe alte programe de finanţare în noul ciclu bugetar 2014-2020.

"Procedura de fazare presupune nişte hârtii prin care reconfirmăm faptul că proiectul rămâne în picioare. Aceste hârtii sunt întârziate. Asta nu este însă o problemă întâlnită numai aici, ci peste tot în ţară", a spus Cristian Ghinea.

În această situaţie se găseşte proiectul Aparegio, unde au fost fazate lucrări precum construirea staţiilor de epurare din Beiuş şi Tinca sau de extindere a reţelelor de apă şi canalizare din Sîntandrei, Palota, Girişul de Criş şi Tărian.

Un alt exemplu este proiectul privind implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor, care presupune închiderea vechilor gropi de gunoi şi amenajarea de staţii de sortare a deşeurilor ce vor fi depozitate la groapa ecologică a municipiului reşedinţă de judeţ.

Ministrul a subliniat că situaţia este cu atât mai gravă cu cât există constructorii care nu îşi pot primi banii pe munca prestată din cauze birocratice. "Există operatori care au început lucrările şi aşteaptă să îi plătim. Noi avem aceşti bani, dar ca să îi plătim trebuie să trecem prin aceste proceduri de acceptare a fazării şi de aprobare a documentaţiei", a spus demnitarul.

Un stil remarcabil

Pe de altă parte, Cristian Ghinea a lăudat municipalitatea orădeană pentru modul în care a ştiut să implementeze proiectul de reabilitare a sistemului de termoficare, precum şi curajul primarului orădean de a contracta lucrări de modernizare a reţelelor înainte să aibă semnat contractul de finanţare.

"Mi se pare remarcabil modul în care a acţionat primarul Ilie Bolojan, care nu a vrut să aştepte parafarea proiectului şi a început lucrările încă din vară, ca să nu intre cu ele în sezonul de termoficare", a spus Ghinea.

Având în vederea experienţa acumulată în ultimii ani şi demersurile deja făcute de municipalitate pentru atragerea de fonduri, ministrul s-a declarat convins că Oradea va reuşi să atragă fără probleme finanţările necesare pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a sistemului centralizat de termoficare şi construirea terminalului intermodal.

"Soluţia orădeană"

În ceea ce priveşte terminalul intermodal care urmează să fie construit în vecinătatea gării Episcopia Bihor, ministrul Cristian Ghinea a spus că a găsit împreună cu reprezentanţii municipalităţii orădene o soluţie privind finanţarea lucrărilor din fonduri europene fără ca investiţia să poată fi considerată însă ajutor de stat.

„Se creionează o soluţie tehnică să împărţim lucrarea în două etape, o parte platforma în sine şi o parte infrastructura, prin două linii de finanţare diferite, astfel încât să evităm posibilele blocaje pe partea de ajutor de stat”, a spus ministrul Ghinea.

Potrivit acestuia, acestuia, soluţia orădeană va fi aplicată şi la alte oraşe care doresc să construiască astfel de platforme cum ar fi Bacău, Constanţa, Timişoara şi Bucureşti.

Primarul Ilie Bolojan a explicat că proiectul a trebuit „rupt” în două, încă din faza de ghid de finanţare, pentru a putea beneficia integral de bugetare europeană.

„Un terminal intermodal este evaluat la 10 milioane euro, o limită acceptată şi negociată la nivelul Comisiei Europene ca şi ajutor de stat, dar în afară de intermodal, există cheltuieli de conectare la reţeaua feroviară şi la sistemul rutier. Astfel, întrucât aceasta este o altă cheltuială, care nu poate fi interpretată exclusiv în folosul concesionarul terminalului, înţelegerea a fost ca acest ghid să aibă două părţi: partea de finanţare care ţine de domeniul public şi partea efectivă de platformă”, a spus Bolojan.

20 milioane de euro

Potrivit primarului Oradea ar putea beneficia de o finanţări europene în valoare de 20 milioane euro pentru finanţarea terminalului intermodal. Acesta urmează să fie construit până la finalul anului 2018 pe o suprafaţă de 17,76 hectare din vecinătatea parcurilor industriale ale oraşului.

Investiţia presupune, printre altele, construcţia unui acces rutier din E 60, a unui acces feroviar din linia 17 a staţiei Episcopia Bihor, a trei linii de cale ferată cu o lungime totală de 1,8 kilometri, a două porţi de acces şi ieşire pentru evitarea ambuteiajelor, amenajarea de drumuri interioare cu două benzi pe sens şi a unei platforme pentru realizarea transferului de mărfuri dotată cu facilităţi de încărcare-descărcare performante.

Terminalul va mai cuprinde hale de depozitare a mărfurilor, clădiri administrative şi o zonă de servicii pentru angajaţi şi şoferi, inclusiv cu hotel.