Urgența nr. 1 a României este stabilizarea politică, pentru ca apoi statul să poată aplica o reformă fiscală, a arătat joi ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, prezent la Oradea pentru o conferință economică la care a participat și omologul său ungar. Tánczos a amintit că, din decembrie, România trece prin șocuri electorale care destabilizează finanțele țării, dar situația poate fi gestionată dacă viitorul guvern va fi stabil.
Până atunci, a comparat situația cu cea a unui bolnav care, în loc să accepte un tratament pentru a scăpa de o boală, fuge din spital.
Evenimentul a fost găzduit de Episcopia Romano-Catolică a Oradiei, în Palatul Baroc, iar la el a asistat și ministrul orădean al Dezvoltării, Cseke Attila, precum și alți oficiali și reprezentanți ai mediului economic.
„Din cauza alegerilor”
„Ieri nu am fost sigur că pot veni” au fost primele cuvinte rostite de ministrul Finanțelor, invitat împreună cu omologul ungar, Nagy Márton, să participe joi la a IV-a ediție a conferinței economice organizate în cadrul Festum Varadinum, menite să pună în legătură oameni de afaceri și oficiali din România și din Ungaria. „A fost o situație ciudată din cauza alegerilor”, a motivat el, arătând că – spre deosebire de omologul de la Budapesta, care este în funcție din 2011 și a vorbit de planuri de dezvoltare a țării vecine pe termen mediu și lung – „eu nu pot vorbi de perspective și planuri pe termen lung”, din cauza instabilității în care se află țara, cu președinte, premier și miniștri interimari.
După ce, în ziua precedentă, avertizase că, din cauza deficitului bugetar mare al țării, la care s-a adăugat șocul primului tur al alegerilor prezidențiale de duminică, „este posibilă o aterizare hard” a economiei, la Oradea ministrul a părut preocupat să atenueze declarația, spunând că economia românească este, totuși, rezilientă la șocuri.
„Luni, după alegeri, economia a primit un nou șoc”, a spus ministrul Finanțelor, cu referire la încercarea Băncii Naționale a României de a ține stabil raportul leu–euro cu prețul cheltuirii a 2 miliarde de euro. „BNR este una dintre cele mai stabile bănci naționale din regiune și sunt sigur că, în perioada următoare, cursul se va stabiliza. Avem rezerve destul de mari la BNR pentru a acoperi aceste șocuri”, a arătat Tánczos Barna.
Fără stabilitate nu se poate reformă fiscală
El a subliniat însă că „cel mai important lucru pentru România astăzi este stabilitatea imediată”, iar „vestea bună este că economia României este stabilă și rezistentă”. Totuși, ministrul a continuat că „desigur, există și riscuri”: „Un risc este dacă, foarte repede, nu putem arăta o reformă fiscală, iar o reformă fiscală presupune stabilitate. Vă asigur că, atâta timp cât sunt eu ministru și noi (n.r. – UDMR) la guvernare, nu se va face nicio reformă fiscală fără dezbatere publică”.
De asemenea, Tánczos a subliniat că există riscul retrogradării ratingului României în categoria țărilor nerecomandate investițiilor, dar acest risc „poate fi administrat dacă ajungem la stabilitate foarte repede”, iar economia autohtonă trece de la un model de creștere bazat pe consum la unul bazat pe investiții.
În fine, ministrul a spus că trebuie reduse cheltuielile statului, fie prin împuținarea instituțiilor, fie prin reducerea personalului, inclusiv pe cale naturală, prin pensionări.
„18 mai este o dată foarte importantă”
Premisa atingerii unor asemenea obiective este depășirea turbulențelor politice, iar ministrul Finanțelor a folosit o parabolă pentru a descrie situația actuală: „Din zilele trecute, România este ca un pacient pe care medicii vor să-l salveze, dar el își scoate perfuzia și fuge din spital. Sperăm totuși să accepte tratamentul, atunci o să revenim la stabilitate și, când o să avem un guvern stabil, o să avem pe ce construi. Așa vedem noi lucrurile, iar 18 mai este o dată foarte importantă”.
Solicitat de BIHOREANUL, într-o pauză a conferinței, să arate cât de gravă este „boala” folosind o scală de notare de la 0 la 10, ministrul Finanțelor a evitat să facă acest lucru, dar a arătat că situația financiară a României poate fi îndreptată, dând ca exemplu rezultatele restructurărilor operate de actualul președinte interimar al României, Ilie Bolojan, în administrația locală din Oradea și din Bihor, unde au fost reduse semnificativ cheltuielile de funcționare ale Primăriei și Consiliului Județean.
„Nu știe nimeni mai bine care este acest tratament eficient decât cei din Bihor. Aici, dl. Bolojan a demonstrat de foarte multe ori că acest lucru este posibil și eu mă bucur că îl avem coleg la București, pentru că avem o speranță că un tratament eficient pentru această boală a cheltuielilor exagerate se poate administra”, a spus Tánczos Barna.
El a spus că, la fel de important ca restructurarea instituțiilor statului, este „să recâștigăm credibilitatea externă a acestei țări”: „Dacă spunem de foarte multe ori că facem ceva, după care nu facem acel lucru, o să ne fie extrem de greu să reconstruim credibilitatea guvernamentală. Partenerii externi nu se uită la individ, se uită la reprezentantul României, poate să fie Tánczos, poate să fie Boloș, poate să fie Câciu sau Cîțu, nu contează cine este ministrul Finanțelor. Reprezentantul României, dacă își ia un angajament de reformă în fața Comisiei Europene, dă un exemplu foarte simplu: acea reformă trebuie să se și întâmple. Dacă acești pași sunt făcuți, dacă acest tratament este administrat, cu siguranță ieșim și din această situație destul de complicată, dar gestionabilă.”
„Apel la responsabilitate”
De asemenea, ministrul Finanțelor a spus că „fac un apel acum la responsabilitate către ambele părți, și către societate, și către clasa politică”, pentru ca „medicii”, adică politicienii, să merite din nou încrederea „pacientului”, altfel spus a cetățenilor, subliniind că partidul său, UDMR, este dispus să-și asume în continuare misiunea de a gestiona situația critică de acum.
„Noi, în decembrie, am intrat în acest guvern într-un moment extrem de complicat. Puteam să alegem varianta ușoară, aleasă de colegii noștri dintr-un alt partid (n.r. – trimitere la PSD, partid în care se discută de o eventuală ieșire de la guvernare). Noi am venit într-un moment foarte dificil, la sfârșitul unui an care s-a încheiat cu un deficit fără precedent, și am venit ca să stabilizăm, să oferim încredere și să restabilim încrederea cetățenilor și partenerilor externi în guvernul de la București și, în general, în clasa politică. Dacă o să avem parteneri serioși în continuare, cu siguranță acest lucru este realizabil și pacientul își poate recâștiga încrederea în doctori, care, în parabola pe care am spus-o, este, practic, clasa politică”, a arătat Tánczos Barna.