În ultimii doi ani CIAC a eliberat 15 cecuri şi 283 de bilete la ordin fără acoperire. Cum conturile firmei patronate de Ioan Mintaş erau goale, băncile au refuzat să onoreze documente de plată, în valoare totală de 2,8 milioane lei. O adevărată avere!

Dacă unii dintre păgubiţi au tăcut, sperând să îşi încaseze banii la mica înţelegere, Marcel Bărbuţ, proprietarul companiei Adeplast, a ales să dea în judecată firma lui Mintaş. "Să-l ştie toată lumea, ca să nu le tragă şi altora ţeapă!", declară revoltat omul de afaceri.

"Nu vrea să plătească!"

Afacerile merg pe încredere. În construcţii, clientul ia de la furnizor faianţa, mortarul sau ce îi mai trebuie, şi lasă în schimb un cec sau un bilet la ordin, cu încasare după 35 de zile. Ideea e că în termen de o lună cumpărătorul apucă să încaseze de la beneficiarii săi fie banii pe lucrările executate, fie avansul pe cele nou antamate. Astfel, la termenul stabilit, când furnizorul introduce cecul în bancă, în cont se adună suficienţi bani pentru plata facturii.

03 Marcel Barbut.jpgSistemul a funcţionat o bună bucată de vreme, dar la primele semne ale crizei s-a blocat. Firme cu tradiţie au ajuns să dea furnizorilor cecuri şi bilete la ordin pe care nu le-au putut acoperi. "CIAC mi-a fost client ani de zile, aşa că atunci când au apărut problemele în piaţă l-am înţeles şi l-am amânat la plăţi. Dar acum e rea-voinţă. Se foloseşte de tot felul de tertipuri ca să nu plătească", reclamă Marcel Bărbuţ (foto), patronul Adeplast, cunoscutul producător de mortare uscate.

Schele cu sechele

Bărbuţ spune că are de încasat de la CIAC facturi inclusiv din noiembrie 2008, care cu penalităţi totalizează circa 200.000 lei. Întâi Adeplast nu şi-a primit banii pentru că biletele la ordin eliberate de CIAC nu aveau acoperire, apoi constructorul nu a mai recunoscut parte din suma datorată. "I-am închiriat nişte schele pe care le-a folosit, mi-a pierdut din ele, iar acum nu vrea să le plătească. Am mers pe somaţii de plată, pe invitaţii la conciliere. Dar, nimic!...", spune Bărbuţ.

În prezent, Adeplast se judecă cu CIAC pentru facturile neîncasate, însă la viteza cu care se derulează procesele va mai dura până când îşi va încasa banii. Bărbuţ spune că nici măcar nu e singurul înşelat de constructor. "Conform evidenţelor BNR, CIAC a avut din 1 ianuarie 2009 până în prezent 283 de incidente de plată cu bilete la ordin şi 15 cu file cec fără acoperire. Dacă de aşa ţepe se ţine un politician care conduce o asociaţie patronală la nivel naţional, ce să mă mai aştept de la alţii?", spune dezamăgit omul de afaceri.

Curat şi uscat

Bărbuţ e atât de supărat încât în urmă cu o lună când, venind de la Bucureşti, s-a întâlnit întâmplător cu Mintaş în avionul de Oradea, nici măcar nu i-a răspuns la salut. Gestul patronului Adeplast l-a descumpănit pe constructorul de modă veche. "Suntem în judecată, dar asta nu înseamnă că nu ne mai salutăm! Am închiriat o schelă şi, în loc de 5 lei plus TVA, ne-a facturat 7 lei. La fel, există diferenţe între suprafeţele de schelă facturate. Dacă totuşi instanţa spune să plătim, vom plăti!", descrie Mintaş situaţia.

Patronul CIAC recunoaşte că în ultimii doi ani a cam dat-o în bară cu cecurile şi ordinele de plată eliberate, dar susţine că nu a înşelat pe nimeni cu bună-ştiinţă. "Dacă ştiu că am eliberat un document de plată şi nu am bani în cont, cu o zi înainte de termenul limită îl sun pe beneficiar şi îi spun să nu bage cecul decât peste două zile, că trebuie să îmi intre banii până atunci", susţine Mintaş. Constructorul spune că firma şi-a plătit toate datoriile, chiar dacă cu întârzieri, şi pune numărul mare de incidente de plată înregistrate pe seama... clienţilor. "Unii colaboratori au cesionat cecurile către alte firme, aşa că nu le-am mai putut retrage", zice patronul.

Se închide robinetul!

BIHOREANUL a aflat, însă, adevăratul fond al problemei. Obişnuită să trăiască din lucrări publice, firma CIAC a intrat în incapacitate de plată în urmă cu mai bine de un an, odată cu înlăturarea de la putere a PSD, partidul lui Mintaş. Firma a amenajat alimentarea cu apă a comunei Pomezău, a introdus canalizarea în Popeşti, a construit blocul ANL din Salonta şi multe altele, dar banii pe lucrări nu i-a mai primit!

Odată instalat la putere, PDL nu a mai avut interesul de a plăti lucrările comandate anterior. Şi uite aşa cifra de afaceri a CIAC s-a prăbuşit, de la 27,9 milioane lei în 2008, la doar 13,9 milioane lei în 2009. "Degeaba am eliberat eu în decembrie 2008 bilet la ordin cu încasare la 35 de zile dacă statul nu mi-a plătit lucrările nici astăzi. În aceeaşi situaţie sunt toate firmele care au făcut afaceri cu statul", se plânge Mintaş.

Patronul susţine că are de încasat de la buget nu mai puţin de 3,5 milioane de lei. Şi, pentru că statul i-a dat ţeapă din lipsă de lichidităţi, a dat ţeapa mai departe. Cu naturaleţea unui politician şi eficienţa unui lider de asociaţie patronală...


"Toţi ăştia care au funcţii prin partide şi asociaţii patronale fac figuri. Iau marfă şi se fac că uită să plătească, pentru că se bazează pe faptul că au spate"

Marcel Bărbuţ, proprietarul Adeplast


NO CASH!
303
incidente de plată s-au înregistrat pe cecuri şi bilete la ordin fără acoperire eliberate de firma CIAC


03 sediul CIAC.jpgFIRMĂ "DE STAT"
Abonament la banul public

Înfiinţată pe 5 iunie 1991 prin divizarea şi privatizarea fostei Întreprinderi Judeţene de Gospodărie Comunală şi Locativă Oradea, CIAC a dominat ani buni piaţa locală a construcţiilor, monopolizând lucrările comandate de Universitate, unde patronul Ioan Mintaş este şi profesor, prodecan la Facultatea de Protecţia Mediului. Printre altele, firma s-a ocupat de amenajarea facultăţilor de Medicină şi Farmacie, de construcţia Bibliotecii Universităţii şi a căminelor studenţeşti.

Graţie proptelor politice, CIAC a  reabilitat şi sediile Prefecturii, Oficiului de Cadastru şi Parchetului Bihor. La fel ca preţul, calitatea lucrărilor executate de firmă a lăsat de dorit. Spre exemplu, la doar doi ani de la înlocuirea acoperişului clădirii Muzeului Ţării Crişurilor, acesta trebuie refăcut pentru că plouă prin el, iar la reabilitarea sediului Inspectoratului Teritorial de Muncă, deşi a majorat cu aproape un milion de euro preţul lucrării, firma a terminat lucrările cu întârziere de un an. Construcţia Bibliotecii Universitare va rămâne în anale ca una dintre cele mai notabile contraperformanţe, CIAC lungind lucrarea vreme de 12 ani şi majorând preţul de 20 de ori!