Locuitorii din Biharia nici nu vor să audă de despăgubirile de un milion de lei pe care comuna le datorează Companiei de Apă Oradea. "Dacă au lucrat ceva în comună, să fie plătiţi, dar n-au lucrat!", spune un sătean.

Localnicii ieşiţi de la slujba de Joia Mare, de dinaintea Paştelui catolic, sunt toţi împotriva penalităţilor impuse de Curtea de Arbitraj Oradea. "Eu nu zic că a fost corect că am zis că mergem cu Aparegio şi n-am mai mers, dar nici ei n-au fost corecţi că ne-au scumpit apa!", protestează o femeie. Şi aşa gândesc majoritatea localnicilor…

Sortit eşecului

Proiectul Aparegio s-a lovit în Biharia de furtuna perfectă: a mers prost tot ce putea merge prost. Prezentată insuficient localnicilor, cu avantaje şi dezavantaje, cea mai mare investiţie din istoria comunei a fost sabotată încă din 2010 de graba CAO de a-şi extinde serviciile, de revolta localnicilor puşi să plătească triplu pentru aceeaşi apă şi de intervenţiile politrucilor locali dornici să-şi facă imagine.

Comuna a pierdut investiţii de 5,8 milioane euro reprezentând contravaloarea construirii a 10 kilometri de reţea de apă, a 21 kilometri de reţea de canalizare şi a două staţii de pompare a apelor uzate, deoarece CAO nu a reuşit, iar primăriţa Nagy Gizella nici nu s-a obosit să explice sătenilor necesitatea alinierii preţului apei de la 1,1 lei la 3,4 lei/metrul cub, cât cerea noul operator.

Când taberele s-au radicalizat, CAO a încercat să oprească furnizarea apei pentru a obliga localnicii să-şi achite facturile, iar sătenii au dat buzna la şedinţa Consiliului Local cerând ieşirea din Aparegio. Ruptura a fost oficializată în 2013, când Comisia Europeană a acceptat ieşirea localităţii din proiect şi relocarea fondurilor către Paleu şi cartierele noi din Oradea.

"Să ne scăpăm de ei!"

Divorţul s-a lăsat cu un partaj dificil. În procesul care a urmat, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Bihor a impus comunei, luna trecută, să plătească operatorului despăgubiri de un milion de lei, reprezentând cheltuielile făcute de CAO cu proiectarea şi pregătirea lucrărilor din Biharia. Sentinţa e definitivă şi nu mai poate fi atacată decât dacă s-ar dovedi că n-a fost respectată procedura de judecată, aşa că şansele să fie întoarsă sunt foarte mici.

"Să plătim şi să ne scăpăm de ei!", zice fostul consilier local Pavel Biţiş, unul dintre promotorii ieşirii comunei din asocierea Aparegio. Oricum, afirmă acesta, după conflictul cu CAO mai bine de 70% dintre localnici şi-au săpat fântâni ca să-şi ude gratis grădinile, iar în 2011, cu ocazia modernizării străzii principale, Primăria a amenajat din bugetul local cam 7 kilometri de conductă de canalizare, satisfăcând astfel, măcar în parte, necesarul de apă şi canalizare.

Poziţia PSD-istului este împărtăşită şi de Mezes Zoltan, consilier PPMT. "Nu s-ar fi ajuns în această situaţie dacă primăriţa Nagy Gizella ar fi făcut dezbatere publică înainte să intrăm în Aparegio. Dar dacă tot s-a ajuns aici, eu zic că ieşim mai câştigaţi şi dacă plătim despăgubirile de un milion de lei", spune Mezeş.

De cacao!

Există însă şi locuitori revoltaţi de soluţia aceasta, pentru că ieşirea din Aparegio pune comuna în imposibilitatea de a finanţa amenjarea celor 26 kilometri de conducte de canalizare care trebuie făcute.

Ioan Tuduce (foto) s-a mutat în Biharia în urmă cu 15 ani, amăgit de ideea că, fiind populată cu unguri gospodari şi situată la doar 10 kilometri de Oradea, comuna va avea curând tot confortul. Dar, deşi localitatea e racordată integral la reţelele de gaz şi în mare parte la cele de apă, la cele de canalizare e doar în proporţie de 25%. "Majoritatea localnicilor au fosă septică sau WC în curte, ceea ce nu este normal!", spune Tuduce.

Revoltat, bărbatul a început să bată obrazul consilierilor locali. Întâi calm, apoi insistent. "Prima dată m-am dus la şedinţa Consiliului Local şi le-am dat o oliţă şi un sul de hârtie igienică, apoi, în decembrie, de Sfântul Nicolae, le-am pus pe masă un vas WC legat cu fundiţă. La următoarea vă daţi seama ce-o să le duc...", spune Tuduce.

Lăsat fără canalizare, omul cere ca despăgubirile datorate de comună să fie plătite doar de cei care o conduc. "Voi cere localnicilor să cheme în judecată Consiliul Local, să plătească despăgubiri consilierii, din buzunarele lor, nu din impozitele oamenilor", zice Tuduce.

"Nu vreau să plătesc!"

În ciuda evidenţei, primăriţa Nagy Gizella (foto) crede că Biharia nu va ajunge în situaţia de a plăti banii ceruţi de CAO. Culmea tupeului, după doi ani de procese, femeia pretinde chiar ştergerea datoriilor. "Trebuie să mă pun la masa negocierilor cu preşedintele Aparegio, Ilie Bolojan, până ajungem la un angajament", spune primăriţa. Nagy nu are nicio idee despre cum vor decurge negocierile, dar ştie ce-şi doreşte: "Nu vreau să plătesc aceste despăgubiri. Dacă ar fi după mine, chiar deloc!".

Rămâne de văzut dacă va şi reuşi. Nu de alta dar, după ce s-a confruntat cu opoziţia Primăriei Biharia, Bolojan pare hotărât să dea un exemplu. "Sper ca această sentinţă să fie o lecţie pentru toţi cei care intră în proiecte europene, pentru că anularea hotărârilor de consiliu date anterior nu poate fi acceptată fără a se ţine cont de efectele juridice şi financiare pe care le-ar produce retragerea", a explicat Bolojan jurnaliştilor la aflarea sentinţei.

Altfel spus, Aparegio va face tot ce-i stă în putinţă să pună Biharia la plată, prin executare silită. Iar dacă este nevoie, CAO va apela inclusiv la vânzarea mesei la care Consiliul Local a hotărât ieşirea din asociere. Nu de alta, dar după doi ani de procese are un milion de motive…


DATORIE
263
lei pe cap de locuitor trebuie să achite Biharia asociaţiei Aparegio


DE LA CAPĂT!
Dintr-o asociere în alta

Abia ieşită din asocierea Aparegio, Biharia se pregăteşte să intre în Asociaţia Intercomunitară Zona Nord-Vest. Copie la scară redusă a Aparegio, aceasta cuprinde 22 de localităţi, în frunte cu oraşele Marghita, Valea lui Mihai şi Săcueni, dispuse să îşi gestioneze printr-un operator comun serviciile de apă şi canalizare.

Asocierea va permite comunităţilor să atragă investiţii europene de circa 50 milioane euro prin intermediul Companiei de Apă Borş, care va prelua responsabilitatea implementării proiectului. Edilul acestei comune, Batori Geza, e convins că noua asociere va reuşi acolo unde Aparegio a eşuat. "Biharia a ieşit din Aparegio pentru că, total incorect, CAO a scumpit apa fără să facă nicio investiţie. Aici, preţurile vor fi după puterea de cumpărare a oamenilor", promite Batori.

Numai că şi noul proiect are deja opozanţi în Biharia. "Nici nu am ieşit din asociere că primarii UDMR-işti au pus de-un nou Aparegio. De data asta contractul e făcut în aşa fel să nu poţi să ieşi fără să plăteşti", acuză consilierul PPMT Kozma Geza (foto). Bărbatul este însă resemnat. "Dacă oamenii nu iau atitudine, şi comuna îşi merită soarta. Eu nu mă mai bag. Mi-am făcut fântână în curte, sunt independent, scumpească apa cât vor!", zice consilierul.