Preşedintele ANRSC, Mircea Matei, a susţinut vineri o conferinţă de presă, pentru a justifica măsura retragerii licenţei Electrocentrale, luată în 14 martie, afirmând că directorii CET-ului au încălcat legea, au sfidat ANRSC şi au dat dovadă de grave greşeli profesionale. Matei nu a oferit, însă, şi documentele care să-i susţină punctul de vedere, iar pe parcursul prezentării a furnizat doar informaţii incomplete despre subiectele, complicate, pe care le-a abordat.

Fără acte

Mircea Matei a afirmat că este deranjat de interpretările date ordinului prin care a închis CET-ul, spunând că "se încearcă inducerea în opinia publică a unui alt subiect, cu latură personală, ceea ce nu este cazul", deoarece decizia sa nu a fost motivată politic, ci tehnic. El a spus că va pune la dispoziţia presei din Oradea documentele în format electronic care să-i susţină afirmaţiile, "dar nu astăzi", invocând, pueril, că nu a avut timp să le pregătească.

Şeful ANRSC a explicat că interesul special pentru Electrocentrale, supusă la trei controale succesive, a fost determinat de faptul că instituţia a primit din noiembrie până acum 11 reclamaţii ale unor cetăţeni din Ioşia care nu erau de acord cu trecerea lor la CET de la Transgex, firmă care exploata apa geotermală, dar care rămăsese fără licenţă de operare, lămurind - totodată - de ce ani întregi a fost legal ca în Oradea să se practice două tarife diferite pentru populaţie, iar de anul trecut acest lucru a devenit nelegal.

"Din 2003 CET avea o asociere pe 20 de ani cu Transgex, fără ca asocierea, Geoterm, să aibă personalitate juridică, scopul fiind să se producă energie geotermică (n.r. - pe apă geotermală). Din 2003 până în 2011 s-au practicat în Oradea două tarife diferite (n.r. - unul pentru clienţii Transgex, altul pentru cei ai CET), dar de anul trecut, când a intrat în vigoare Legea 235, a devenit obligatoriu tariful unic. Transgex avea licenţă de clasa a III-a, pentru localităţi sub 50.000 de locuitori, care a expirat anul trecut, în noiembrie. Veţi spune de ce ANRSC a dormit în papuci şi a permis atâta vreme două tarife? Nu a dormit în papuci, pentru că numai de anul trecut era obligatoriu tariful unic", a spus Matei.

Şeful ANRSC a mai susţinut că, tot anul trecut, "fără să-i solicite nimeni, Consiliul Local a emis o Hotărâre pentru rezilierea contractului cu Transgex", sugerând astfel că CL a acţionat împotriva locuitorilor din Ioşia, deşi tocmai el afirmase că Transgex nu mai avea licenţă de operare şi fără a nuanţa că inclusiv licenţa de operare care a expirat în noiembrie 2011 permitea operarea doar în localităţi sub 50.000 de locuitori, ceea ce nu era cazul Oradiei.

"Amestecul" în modernizarea CET-ului

Afirmând că cele 11 petiţii primite de la cetăţenii din Ioşia (nemulţumiţi că în loc să plătească 103 lei, ca la Transgex, au fost tarifaţi cu 193 lei pe gigacalorie, totuşi mai puţin decât restul orădenilor, pentru care gigacaloria costa 235 lei), Matei a spus că încă din noiembrie a cerut Electrocentrale să explice cum şi-a fundamentat preţurile. Totodată, Matei a susţinut că, în opinia sa, gigacaloria din Oradea putea fi mai ieftină dacă CET ar fi făcut "media ponderată" între tariful rezultat pe gigacaloria obţinută din apa geotermală şi cea obţinută din cărbune, ceea ce ar fi dus la un preţ unic pe oraş cu câţiva lei mai mic decât 235 lei.

"Din 25 noiembrie am cerut domnului director al Electrocentrale, Dragoş Gligor, să ne explice fundamentarea preţurilor, iar pe 5 decembrie CET ne-a răspuns şi am observat că aveam mai multe preţuri care ridicau oareşce semne de întrebare", a spus Matei.

Şeful ANRSC a susţinut că tocmai din acest motiv s-a "amestecat" şi în problema proiectului finanţat de UE cu fonduri de mediu de 77 milioane euro pentru modernizarea CET Oradea, doar că avea acest drept, nu pentru că ar fi urmărit neapărat să pună beţe în roate Primăriei. "Văzând preţurile diferite, în 12 decembrie am scris Autorităţii de Management POS Mediu şi am solicitat să verifice aspectele sesizate", a spus Matei, fără a arăta concret ce anume aspecte a "sesizat" la AM POS Mediu, şi anume că în Oradea s-a practica în realitate un alt preţ decât preţul local de referinţă declarat în contractul de finanţare dintre Primărie şi AM POS Mediu.

Matei a afirmat că de la AM POS Mediu a primit răspuns în 22 februarie, dar a dat de înţeles că nu ştie dacă municipalitatea ar fi încălcat preţurile declarate în contractul de finanţare cu UE, pentru că nu l-a citit. "În răspuns, AM POS Mediu ne-a informat că pe 5 februarie le-a fost adusă la cunoştinţă din partea Primăriei că preţul local va fi de 266,1 lei şi că subvenţia de la bugetul local este de 30,58 lei cu TVA. AM POS Mediu ne-a mai spus că preţul de referinţă care poate fi practicat este de 179 lei", a spus Matei, fără a mai explica, de fapt, că municipalitatea s-a angajat faţă de UE să nu practice preţuri mai mici decât cel de referinţă, adică 179 lei.

Prima concluzie: retragerea licenţei

Şeful ANRSC a afirmat că, deşi în aceeaşi zi de 13 decembrie când a scris Primăriei şi CET-ului pentru a cere explicaţii privind fundamentarea preţurilor a avut loc o şedinţă de Consiliu Local, "nu s-a întâmplat nimic", adică municipalitatea nu a "unificat" tarifele la un singur preţ, valabil atât pentru locuitorii din Ioşia, cât şi pentru restul orădenilor, acesta fiind motivul pentru care a trimis la Oradea primul control, pe 29 decembrie 2011.

Matei a afirmat că scopul controlului a fost elucidarea motivelor pentru care CET "a întrerupt furnizarea energiei termice pentru locuitorii din Ioşia preluaţi de la Transgex", iar echipa de control a dispus reluarea "de îndată" a serviciilor, fără a mai spune că CET nu avea cum să livreze energie unor consumatori care la data respectivă nu aveau contracte cu Electrocentrale.

În schimb, Matei a precizat că încă de la primul control s-a propus retragerea licenţei, ceea ce nu s-a întâmplat, singura măsură impusă fiind reluarea "de îndată" a serviciilor, în condiţiile în care cei circa 3.000 de locuitori din Ioşia care nu avuseseră contract cu CET-ul nu au beneficiat de căldură "timp de o zi, o zi jumate". "Măsura dispusă putea fi executată foarte simplu: se putea suna la dispecerat pentru a da drumul la căldură imediat după încheierea controlului", a afirmat şeful ANRSC.

Suspendare, retragere

Mircea Matei a relatat că, "după ce ne-am sesizat din presa locală că nu s-a reluat de îndată furnizarea energiei termice", ANRSC a făcut un al doilea control, pe 4 ianuarie 2012, iar "acest control a găsit foarte multe nereguli", încheindu-se cu propunerea de suspendare a licenţei Electrocentrale.

Al treilea control, însă, desfăşurat pe 29 februarie - 1 martie, avea să se încheie cu propunerea de retragere a licenţei, pe motiv că Electrocentrale "nu a intrat în legalitate" nici după a doua verificare.

Şeful ANRSC a susţinut că a considerat, pe de altă parte, că preţurile energiei termice în Oradea "sunt destul de mari raportat la veniturile populaţiei", afirmând că "aceasta a fost cea mai problematică chestiune care ne-a pus semne de întrebare", deoarece ulterior s-a descoperit că CET "a încasat necuvenit de la populaţie şi de la agenţii economici sume necuvenite de 24 miliarde de lei".

Matei a spus că, în baza legii, ANRSC a dispus returnarea sumelor încasate necuvenit, iar al doilea control a constatat pe de o parte că nu s-au respectat măsurile dispuse "de îndată" la primul control, iar pe de altă parte că "au fost introduse clauze abuzive pentru clienţii CET din Ioşia, că nu se respectă clauzele contractului-cadru şi că toate clauzele contractuale sunt în defavoarea consumatorilor".

Prinşi cu temperatura

Matei a dat un singur exemplu despre aceste caluze abuzive, afirmând că asociaţiile de proprietari au fost obligate să semneze contracte în baza cărora se furniza apă caldă la 45 de grade Celsius, deşi în contractul-cadru la nivel naţional se impune o temperatură de 50 de grade.

"Temperatura aceasta ne-a fost dată de Ministerul Sănătăţii, pentru că dacă temperatura apei calde scade sub 50 de grade, în apă se poate dezvolta o bacterie, aşa că era în pericol sănătatea şi viaţa populaţiei", a spus şeful ANRSC, adăugând că "s-au verificat şi alte aspecte referitor la datele furnizate de CET", şi anume un contract de prestări servicii "cu puşcăriaşi, care nu are nicio legătură directă cu preţul gigacaloriei" şi sugerând că, inclusiv din această cauză, a fost "umflat" preţul gigacaloriei în Oradea.

Matei a conchis că al doilea control a dispus restituirea sumelor încasate necuvenit de CET prin reducerea facturilor pe lunile următoare (termenele limită fiind sfârşitul lunii martie şi sfârşitul lunii aprilie), reducerea tarifului pentru consumatorii cu puncte termice proprii (tot până la finele lui aprilie), iar CET-ul "să înainteze tuturor clienţilor, până în martie-aprilie, contracte conforme cu contractul-cadru", specificând că această obligaţie CET-ul o are în continuare, "chiar dacă între timp i s-a retras licenţa de operare".

Matei a mai afirmat că "la niciun control nu am dat amenzi, deşi puteam da amendă între 300 şi 500 de milioane de lei vechi", motivând că "nu am vrut să grevăm bugetul CET", astfel că "am dat doar un avertisment". De asemenea, Matei a afirmat că echipa de control a impus CET să propună Consiliului Local tarifele pentru gigacalorie (deoarece CL a emis hotărâri în acest sens fără a avea la bază propuneri ale CET, ceea ce nu este legal) şi a adăugat că, în fine, al doilea control a propus retragerea licenţei, "pentru încălcarea unor condiţii asociate licenţei".

Şefii CET, acuzaţi de fals

Matei a afirmat că judecata din 14 martie, când a ordonat retragerea licenţei CET pe baza votului unanim dat de membrii Comisiei de licenţe, a fost programată, oarecum, în înţelegere cu primarul Ilie Bolojan, care l-a sunat pe Matei în legătură cu "amestecul" acestuia la POS Mediu. "Pentru că m-a sunat după ora nouă seara, i-am cerut să mă sune a doua zi, iar atunci mi-a zis că săptămâna următoare va veni la Bucureşti, pe miercuri (n.r. - 14 martie) sau joi (n.r. - 15 martie). De aceea am programat pe 14 martie şedinţa Comisiei, iar decizia este cea pe care o ştiţi", a spus Matei, dorind să demonstreze că măsura luată de ANRSC nu a fost pripită.

"La şedinţa Comisiei am aflat că CET a prezentat ANRSC informaţii false. Potrivit licenţei, CET avea obligaţia să monteze contoare la nivel de branşament (n.r. - la nivel de scară de bloc), iar directorul Dragoş ne spune la şedinţă că de fapt nu au contoare montate în procent de 100%, cum ne-au informat în scris, ci debitmetre, asta în condiţiile în care de-a lungul anilor au fost bani daţi de Guvern. Asta e problema, că au furnizat informaţii false", a spus Matei.

Ceea ce nu a mai spus Matei este însă că în această problemă este vorba despre o obligaţie pe care, în baza legii, o au toate CET-urile din ţară, dar care nu este respectată nicăieri, în niciun oraş, din lipsă de fonduri. Concret, CET-ul are în cea mai mare parte, la fel ca toate termocentralele din ţară, aşa-numite contoare debitmetrice, care măsoară volumul de apă caldă pentru încălzire, nu contoare aşa-numit calorice, care măsoară şi temperatura apei calde, motivul fiind că primul tip costă 300 de lei, iar al doilea 2.100 lei, iar dacă s-ar conforma legii şi ar achiziţiona contoare calorice, costul acestora ar trebui recuperat tot de la clienţi, deoarece s-ar scumpi gigacaloria.

De altfel, când BIHOREANUL l-a întrebat dacă acest "detaliu" este sau nu real, Matei a evitat un răspuns, repetându-şi concluzia că CET-ul a furnizat informaţii false către ANRSC.

De asemenea, el a respins şi acuzaţia că Electrocentrale Oradea este singurul operator din ţară căruia ANRSC i-a retras licenţa de operare, arătând că această instituţie a mai retras şi licenţa Apaterm Galaţi şi a Termon Oneşti, dar tot fără a sublinia că în aceste două cazuri retragerea licenţei a fost motivată de ANRSC nu prin nereguli precum cele de la Oradea, ci "pe motive de insolvenţă, capabilitate financiară şi contracte de delegare a serviciilor care nu au fost atribuite (n.r. - de Consiliile Locale Galaţi, respectiv Oneşti) în condiţiile legii", ceea ce nu este şi nu a fost cazul la Oradea.

N-am nimic cu Bolojan

Afirmând că "nimeni nu şi-a mai permis să încalce legea şi să sfideze ANRSC aşa cum a făcut Electrocentrale Oradea", Mircea Matei a recunoscut că HCL-urile prin care au fost stabilite tarifele din Oradea fuseseră avizate de legalitate de către Prefectură, dar a susţinut că Prefectura nu a verificat detaliile tehnice, ci doar temeinicia juridică a actelor administrative.

De asemenea, Matei a susţinut că nu a dorit să se răzbune pe primarul Ilie Bolojan, ci doar a dorit să aplice legea: "Am văzut că domnul Bolojan a afirmat ceva de genul că nu înţelege cum poate cineva pe care Oradea l-a sprijinit, dacă nu poate face bine, măcar să nu facă rău, dar aici nu este vorba despre bine sau rău, ci de aplicarea legii", a spus Matei.

Întrebat de BIHOREANUL, din nou, de ce a decis totuşi retragerea licenţei CET în condiţiile în care Electrocentrale avea termene de conformare la măsurile ANRSC până la finele lunii viitoare, Matei a susţinut că a constatat că şefii CET (pe care nu i-a numit) "nu numai că nu aveau de gând să se conformeze măsurilor dispuse, dar au şi contestat aceste măsuri".

Urmează un CET privat

Şeful ANRSC a explicat, de asemenea, ce urmează să se întâmple după ce a emis ordinul de retragere a licenţei Electrocentrale, afirmând că această societate nu mai poate opera, conform legii, timp de doi ani, deci nu poate cere reacordarea licenţei. Din acest motiv, a spus Matei, Primăria este obligată să organizeze o licitaţie pentru a atribui unei alte firme delegarea serviciului de furnizare a apei calde şi energiei termice.

Matei a recunoscut, însă, că există şi posibilitatea ca Electrocentrale şi Primăria să conteste în instanţă ordinul său de retragere a licenţei. "Dacă instanţa le dă câştig de cauză, ordinul va fi anulat. Dacă nu, oricum CET-ul nu va mai putea opera timp de doi ani, iar Primăria trebuie să găsească alt operator", a spus şeful ANRSC.

În colimator OTL şi salubrizarea

În fine, Mircea Matei a explicat şi motivul pentru care ANRSC a făcut controale şi la OTL, aşa cum BIHOREANUL a dezvăluit recent, pentru a obliga societatea locală de transport în comun să vireze către Bucureşti 0,1% din cifra de afaceri, începând cu anul 2006, ceea ce ar însemna, la o aproximare, aproape un milion de euro.

"Anul trecut, am verificat toţi operatorii de transport local, 154 de societăţi, şi le-am cerut să vireze 0,1% din venituri, retroactiv, calculat din 2006 până în prezent, pentru că din 2006 există o lege, Legea 51, care prevede acest lucru. La toţi cei controlaţi le-am dat un avertisment. Unii plătesc acest procent, alţii nu, dar o să le facem impunerea şi o să le dăm amendă dacă nu plătesc", a spus Matei.

Întrebat de ce în anii 2006, 2007 şi 2008, când la conducerea Oradiei se aflau doi primari PDL, iar OTL era condusă tot de un membru PDL, nu s-a cerut achitarea celor 0,1 procente din veniturile societăţii, Matei a afirmat că nu este interesat de trecut, şi că abia de anul trecut "am declanşat o campanie pe această temă".

De asemenea, Mircea Matei a mai precizat, în final, că "anul acesta urmează şi o campanie pe salubritate", fără a menţiona dacă municipalitatea şi firma RER, contractată tot în perioada administraţiei PDL în Oradea, urmează sau nu să fie sancţionate.