Mit dărâmat de Aeroportul Oradea: se poate derula un proiect cu fonduri UE la timp şi fără costuri suplimentare (FOTO)

După o jumătate de an de întrerupere, joi seară, la ora 17.15, cu 10 minute în devans faţă de cea programată, pe Aeroportul din Oradea a aterizat prima cursă Tarom, de la Bucureşti, în aplauzele angajaţilor. Motivul? Pilotul a avut nevoie de numai o jumătate din noua pistă pentru a efectua aterizarea în condiţii impecabile. Explicaţia? Aeroportul a devenit cel mai modern din ţară atât în ce priveşte confortul pasagerilor, cât şi siguranţa infrastructurii.

De la A la Z

"Este o zi pe care am aşteptat-o nu numai noi (n.r. – autorităţile), ci toţi bihoreni şi locuitorii din zonă. Mă declar mulţumit faţă de ceea ce s-a întâmplat din 7 februarie 2014, când în biroul doamnei ministru Ramona Mănescu, domnul comandant Gheorghe Pascu şi cu mine am semnat contractul de finanţare", a amintit preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, momentul când s-a decis, practic, soarta Aeroportului orădean.

Într-o conferinţă de presă susţinută cu o jumătate de oră înaintea aterizării primei curse, Popa a mărturisit că dificultăţile cele mai mari în derularea lucrărilor de modernizare au fost cele cauzate de autorităţile guvernamentale, mai precis de Autoritatea de Management de pe lângă Ministerul Transporturilor, mutată apoi la Ministerul Fondurilor Europene, care, deşi le-a avizat, nu a onorat cererile de plată a facturilor emise de constructori.

"Acest moment nu ar fi fost posibil dacă nu făceam împrumutul de rezervă (n.r. – contractat de CJ tocmai pentru a avea de unde să plătească lucrări finanţate cu fonduri UE în asemenea situaţii). Din iulie, cererile de plată au început să nu mai fie achitate", a dezvăluit Popa, precizând că Autoritatea de Management n-a mai virat bani pentru cereri de plată în valoare de 35,080 milioane lei, adică aproape jumătate din valoarea totală a proiectului. Mai mult, chiar şi în prezent constructorii mai au neonorate facturi de aproximativ 3 milioane lei, în condiţiile în care nici nu au emis toate facturile deoarece deja ştiau că nu le sunt achitate la timp şi nu voiau să se "încarce" cu TVA.

La timp, impecabil şi cu economii

Lucrările de modernizare a infrastructurii aeroportuare au fost începute în octombrie 2014 şi încheiate la 30 octombrie 2015, cu o zi înaintea termenului final prevăzut în contract. Pentru acestea, UE a oferit un contract de finanţare de 129,709 milioane lei, dar în urma licitaţiei organizate de CJ Bihor şi de Aeroportul din Oradea contractul a fost atribuit la suma de 79,912 milioane lei unei asocieri formate din trei companii austriece (din care una a modernizat şi construit aeroporturi în Europa Occidentală) şi o companie românească.

Lucrările au vizat înlocuirea totală a pistei şi extinderea acesteia de la 1.800 metri la 2.100 metri lungime, respectiv de la 30 la 45 metri lăţime (sub ea fiind făcute lucrări complexe pentru drenarea apelor şi prevenirea fenomentelor de îngheţ-dezgheţ), două căi de rulare şi două platforme de îmbarcare-debarcare, platforme de garare pentru şase aeronave (din care două pentru aeronave mari, de tip Boeing şi Airbus), noi sisteme de balizaj şi iluminare, o uzină electrică proprie etc.

Pentru că în timpul derulării contractului a fost emisă o Directivă europeană ce obligă aeroporturile internaţionale să extindă zonele laterale de siguranţă ale pistelor, asocierea constructorilor Porr Construct – Teerak – Asdaq Aktiengesselschaft (Austria) şi Col Air Trading (Bucureşti) a acceptat să facă şi această lucrare fără a pretinde bani în plus, astfel încât economiile finale faţă de suma acordată de UE se ridică la 5 milioane euro.

"Avem cel mai modern aeroport din România. Am dărâmat un mit, am demonstrat că şi în România se poate executa impecabil, la timp şi fără cheltuieli suplimentare un proiect cu fonduri europene", a spus directorul Aeroportului, Gheorghe Pasc.

"Perfect. Nimic de adăugat"

După ce au făcut un tur al pistei, ocazie cu care au remarcat aspectul spectaculos oferit de iluminarea şi balizajul lateral şi central, jurnaliştii au putut asista şi la aterizarea primei curse.

Între cei 30 de pasageri ai avionului ATR al SkyTeam (brand din portofoliul Tarom) s-a aflat inclusiv directorul tehnic al companiei austriece Porr Construct, Harald Braun, care a ţinut să testeze şi din această postură calitatea pistei, la aterizare. Cum a perceput-o? "Perfect. Nimic de adăugat", a declarat inginerul. Pentru că jurnaliştii au insistat să afle care a fost, în opinia sa, particularitatea lucrărilor, Braun a spus că aceasta a constat în faptul că "s-a lucrat cu o tehnologie nouă, care nu a mai fost folosită niciodată în România".

De altfel, pe parcursul lucrărilor, transparenţa firmelor de construcţii, dar şi a conducerii Aeroportului şi a CJ Bihor a fost totală, acestea prezentând periodic filmări care au reflectat caracterul spectaculos al lucrărilor.

Cursele externe, problemă deschisă

Întrebat de BIHOREANUL când vor fi operate la Oradea şi primele curse externe regulate (în regim charter ele au deja loc), preşedintele CJ Bihor, Cornel Popa, a afirmat că acesta este următorul pas, punând neîndeplinirea până acum a obiectivului pe seama "politicii agresive a Wizz Air în Debreţin" (adică a susţinerii de care compania maghiară se bucură din partea Guvernului de la Budapesta pentru a deschide în ţara vecină cât mai multe curse spre Vestul Europei), cât şi a faptului că, înainte de a lua decizia să deschidă asemenea curse, reprezentanţii companiilor aeriene au vrut să se convingă că Aeroportul din Oradea este efectiv modernizat. "La această oră au şi companiile aeriene această certitudine", a spus Popa.

El a dezvăluit că în vederea înfiinţării curselor internaţionale a avut până în prezent cel puţin 10 întâlniri cu reprezentanţi ai companiilor aeriene, dar numai redeschiderea Aeroportului este dovada care îi poate determina să ia decizii ce implică investiţii de milioane de euro. "Vom acţiona să avem cât mai curând şi zboruri internaţionale", a spus Popa. Provocat să estimeze un termen, şeful CJ a evitat să facă acest lucru, argumentând că "nu depinde de noi, ceea ce a depins de noi am făcut".

În ce priveşte preţurile curselor interne ale Tarom, care sunt mai puţin accesibile populaţiei, şeful CJ Bihor a sugerat că se gândeşte la o concurenţă şi pentru aceste zboruri: "Noi am vrea zboruri low-cost şi pe intern, dar nu noi facem politica Tarom. O putem influenţa, şi ştiu că Taromul va fi silit să se alinieze şi el acestei politici".

Salvat de la desfiinţare

Modernizarea Aeroportului orădean este cu atât mai apreciabilă cu cât în 2007 conducerea de atunci a CJ Bihor (preşedinte Alexandru Kiss, vicepreşedinte Ştefan Seremi) voia desfiinţarea lui, propunând construirea unuia nou în zona Valea lui Mihai-Săcueni-Diosig, miza fiind cele peste 200 hectare de teren pe care se puteau demara proiecte imobiliare.

Primul pas spre modernizare a fost desăvârşit în decembrie 2011, când s-au încheiat lucrările începute în 2010 pentru extinderea şi modernizarea aerogării. Iniţiate de preşedintele CJ Radu Ţîrle, ele au costat 4,27 milioane lei (fonduri proprii ale Aeoportului, plus 1,4 milioane de la Consiliul Judeţean). Suprafaţa terminalului pentru călători a fost majorată prin extinderea cu 2 metri în stânga şi 2 metri în dreapta a clădiri, toate spaţiile fiind recompartimentate pentru a corespunde standardelor Spaţiului Schengen.

Au fost înlocuite toate instalaţiile electrice şi sanitare, precum şi cele de comunicaţii şi de supraveghere şi securitate, au fost amenajate un salon "mama şi copilul" cu grup sanitar propriu şi un salon VIP, o cafenea cu zone distincte pentru fumători şi nefumători, o zonă de preluare mecanică a bagajelor, o sală de aşteptare, compartimente pentru controlul paşapoartelor separat pentru cetăţenii UE şi non-UE, sală pentru azilanţi, punct de control vamal distinct pentru pasagerii care au de declarat bunuri supuse controlului şi punct de trecere pentru cei care nu au asemenea bunuri de declarat, agenţie de turism, punct de rent-a-car, două porţi de îmbarcare, toalete speciale pentru persoane cu dizabilităţi, căi de acces separate pentru diplomaţi şi echipajele aeronavelor, un compartiment pentru control corporal şi unul de verificare specială a bagajelor.