Mizerabilii: Cum s-a derulat în Bihor una din cele mai dure campanii pentru alegerea preşedintelui

Unde sunt campaniile de altădată? Găleţile şi sacoşele "cu de toate" au fost umplute acum doar cu zoaie, iar pomenile nu le mai împart activiştii "în teren", ci le-a distribuit - ori doar făgăduit - Guvernul însuşi.

"Meciul" electoral nu este, însă, jucat. "La pauză", BIHOREANUL vă prezintă cum au evoluat principalii competitori, cine i-a "antrenat" şi cum s-au "faultat", dar şi situaţia înaintea "returului" care va decide soarta "Naţionalei" duminica aceasta. Când se va şti dacă România va mai evolua în "Europa League" sau "retrogradează" în "Balcaniadă"...

Ploaie de promisiuni

Startul campaniei a fost cum nu se poate mai diferit pentru cele două tabere cotate cu şanse reale. Pe stânga, PSD-ul aliat cu UNPR (fost tovarăş al PDL) şi cu PC (fosta "soluţie imorală" a lui Băsescu) şi-a asigurat toate butoanele puterii după ruperea USL, după care a demonizat PNL că a "trădat" cele 7,4 milioane români care votaseră în 2012 demiterea preşedintelui Traian Băsescu, deoarece s-a asociat cu susţinătorii acestuia. Pe dreapta, Alianţa Creştin-Liberală, formată după modelul Alianţei Dreptate şi Adevăr, s-a confruntat nu doar cu aceste acuze ci, în plus, şi cu cele dinspre PMP-ul Elenei Udrea şi independenta Monica Macovei.

Candidatul stângii, Victor Ponta, era deja popularul stegar al cruciadei anti Băsescu, dar în foame de imagine a mers până într-acolo încât s-a "lipit" de orice personaj pozitiv, cu sau fără voia acestuia (de la Simona Halep până la Steaua), pentru a-şi spori şi mai mult capitalul. În planul acţiunii, la fel, nu a economisit nimic pentru a arăta că "doar Ponta" merită votul: promisiuni de mărire a pensiilor, a salariilor asistentelor şi medicilor, de ajutoare pentru tineri ("Prima maşină" şi "Prima casă") etc. Mai mult, ca şi cum nu era de ajuns folosirea bugetului de stat în scopuri electorale, Guvernul a "deturnat" şi ajutoarele de la UE, distribuind prin Poştă cupoane cu propria-i siglă, pentru a anunţa că alimentele vor fi împărţite săracilor după alegeri. Tâlcul? Fireşte, numai dacă iese Ponta...

Lapte şi miere

PSD a mai inventat ceva: pentru 45 de zile a suspendat prin Ordonanţă de Urgenţă prevederile legii ce pedepsea cu pierderea mandatelor traseismul aleşilor locali, astfel că în întreaga ţară, în schimbul promisiunii că vor primi bani pentru apă, canalizare şi drumuri, 500 de primari au dezertat de la PDL şi PNL spre PSD ori, mai rar, spre UNPR şi PLR, formaţiunea neînregistrată a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu.

În Bihor au dat bir cu fugiţii 12 primari, toţi la PSD, iar apoi au făcut campanie pentru Ponta. Deocamdată, au primit 10 microbuze şcolare, urmând ca banii să vină după. Dar, la cum arată rezultatele după primul tur de scrutin, nu se ştie dacă a meritat sau nu: în cele 12 comune Ponta a fost mai votat decât Iohannis, dar nu cu mult.

"Băsişti" "anti-băsişti"

Campania nu s-a dus atât la lumina zilei, cât în spatele scenei. După cum recunosc activiştii (nu şi liderii), maşinăria PSD a fost condusă în Oradea chiar de o fostă vicepreşedintă a PDL Bihor, Adelina Coste, acum vicepreşedintă la PSD. La judeţ, proaspătul preşedinte executiv Petru Filip, şi el fost lider al PDL Bihor, a stat în umbră, pentru a nu irita electoratul dur. În schimb, coordonator pe judeţ este un bucureştean, Ionuţ Creţu, despre care unii activişti susţin că ar fi angajat al RTV, iar alţii că ar fi în solda lui Sebastian Ghiţă, dar specialist în IT, care comandă un call-center. "A avut rolul să adune baze de date cu numerele de telefon ale simpatizanţilor şi să le împartă tricouri roşii, într-o casă pe strada George Coşbuc, la nr. 22, iar în ziua votului să trimită SMS-uri să iasă lumea la vot, semnând Victor", explică un tânăr PSD-ist.

De cealaltă parte, ACL a avut o campanie dezlânată, cu excepţia Oradiei, unde comanda i-a aparţinut primarului Ilie Bolojan. În restul judeţului au mers preşedintele PNL, Cornel Popa, şi cel al PDL, Gavrilă Ghilea, dar cel dintâi a fost, spun chiar unii liberali, "cam depăşit". Cert e că nici una din cele două tabere importante nu s-a prea văzut decât în pieţe, în zilele de târguri, unde ACL a împărţit pixuri albastre cu Iohannis, iar PSD brichete roşii cu Ponta.

Lumi paralele

Campania a fost purtată mai mult prin pliante de către PSD, şi pe internet de ceilalţi. Oamenii lui Ponta au împărţit prin Poştă, la fel ca în toată ţara, un afiş înspăimântător pentru pensionari: "Iohannis vrea să-ţi TAIE PENSIA!". Iar asta oarecum oficial, odată cu taloanele de pensii şi cu cardurile de sănătate. "Efectul a fost devastator", recunoaşte senatorul PNL Valeriu Boeriu. "În primele două săptămâni am ignorat problema, până când ne-au spus primarii că, orice le-ar zice oamenilor, ei vorbesc numai de pensii", spune liberalul.

În timp ce PNL şi PDL "dormeau în bocanci", le-a ajutat mobilizarea anti Ponta de pe reţelele de socializare. Pe Facebook, mai ales, românii au dat dovadă de umor, ridiculizând pretenţiile PSD că "doar Ponta" e atotputernic, cu mesaje hazlii gen  "Doar Ponta vindecă Ebola". Ce-i drept, pe Facebook s-au manifestat şi tinerii PSD-işti (coordonaţi de viitorul europarlamentar Emilian Pavel), care însă s-au mulţumit să repete mesajele conform cărora Iohannis nu e nici român, nici ortodox, deci nu merită voturi.

Şicane şi presiuni

Campania a trecut din virtual în lumea reală abia în ziua votului, când ACL s-a trezit că inclusiv o parte din preşedinţii birourilor secţiilor de votare erau activişti ai PSD, cu sau fără carnete de partid. Urmarea? Aşa a fost posibil, acuză liderul PDL Bihor, Gavrilă Ghilea, ca la Uileacu de Beiuş, la Gepiu şi în alte părţi, primarii PSD să stea toată ziua în secţiile de votare făcând propagandă pentru Ponta, lucru interzis de lege. "Când am sesizat Poliţia, s-a dus agentul la faţa locului, a văzut şi a plecat", spune Ghilea, dezamăgit că "organele" au făcut "blat" cu puterea.

Tot în ziua votului, reprezentanţii ACL au sesizat indicii de "turism electoral", dar în proporţii reduse. La Arpăşel, de pildă, două microbuze înmatriculate în Buzău s-au oprit în faţa secţiei de votare, dar când fostul primar PDL Gheorghe Bondar a scos telefonul să filmeze "turiştii" pe drumul comunal, maşinile au pornit din nou, spre Arad. Tot duminică, şeful Inspectoratului Silvic, Dacian Iova (fost PDL, acum PSD), a fost reclamat că ameninţa sătenii din Sudrigiu că nu vor mai primi lemne de foc dacă nu ies la vot şi nu-l votează pe Ponta. Ghilea a ameninţat în acest sens, însă deocamdată n-a depus o plângere la Poliţie ori la Parchet.

Cel din urmă, cel dintâi

Influenţate sau nu de metode neortodoxe, rezultatele consemnate în primul tur au fost, poate, o surpriză pentru mulţi, schimbând radical ierarhia de la europarlamentare. Dacă în luna mai PNL era abia pe locul III şi PDL pe IV, acum Iohannis a obţinut locul I atât în Oradea (crescând de la 11,71% la 40,06%), cât şi în Bihor (de la 17,76% la 37,31%). PSD, care fusese pe locul întâi, în premieră chiar şi înaintea UDMR, a trecut pe doi, şi încă la mare diferenţă, Ponta obţinând în Oradea 27,05%, iar în judeţ 32,24%. Cu Kelemen Hunor, UDMR a scăzut la mai puţin de jumătate, de la 26,25% la doar 8,75% în Oradea şi de la 21,58% la 11,8% în judeţ.

Rezultate de luat în seamă au mai obţinut "independentul" (PLR nefiind înregistrat legal) Călin Popescu Tăriceanu (locul IV, cu 3,44% din sufragii), Dan Diaconescu (3,05% ) şi Elena Udrea (3%), primul candidat orădean la Preşedinţia României, Szilagyi Zsolt (PPMT), reuşind un scor de doar 2,65%.

Eficienţa traseismului

Culmea, după ce în noaptea de duminică, la sediul PSD domnea o atmosferă funebră, până marţi liderii s-au repliat, Ioan Mang şi Ovidiu Mureşan anunţând cu tupeu că PSD a câştigat alegerile şi în Oradea, şi în Bihor. Motivul? Maghiarii au votat cu Iohannis, au acuzat ei, dând exemplul comunei Paleu. Aici, într-adevăr, 374 localnici l-au ales pe Kelemen, 312 pe Iohannis şi doar 97 pe Ponta, dar s-au prezentat la vot doar 1.050 din cei 2.127 alegători. Concluzia e, deci, alta: majoritatea maghiarilor nu mai crede în UDMR tocmai pentru că e la guvernare cu Ponta şi nu simt niciun beneficiu. Ca dovadă, în alte zone, maghiarii alegătorii au optat pentru Kelemen, Iohannis şi Ponta în proporţii previzibile. La Diosig au fost 562 voturi Kelemen, 428 Iohannis, 557 Ponta, iar la Săcueni Kelemen a primit 1.570 voturi, Ponta 552, iar Iohannis doar 448. Dar s-au dus să voteze doar 4.678 din cei 9.012 alegători!

Mai clară a fost preferinţa pentru Ponta, fireşte, în comunele cu primari PSD şi apoi, mai atenuată, în cele cu edili traseişti. De pildă, la Avram Iancu (primar ex-PNL), Iohannis a cules numai 310 voturi, în timp ce Ponta 941, la Borod Iohannis 715 şi Ponta 1.056, la Husasău de Tinca Iohannis 228 şi Ponta 615.

Primari ACL care au obţinut scoruri mari sunt cei din Vârciorog (PNL) cu 659 voturi pentru Iohannis şi 265 pentru Ponta, Nojorid (PNL - Iohannis 1.202, Ponta 740), Rieni (PDL - Iohannis 1.071, Ponta 640), Sânmartin (PDL - Iohannis 2.953, Ponta 1.850).

Va urma...

Susţinătorii celor doi concurenţi rămaşi în cursă pentru confruntarea de duminică, 16 noiembrie, au tras linie şi au adunat, pentru a şti ce strategie să adopte în ultima săptămână de campanie rămasă. "La noi e simplu: vom încerca să mobilizăm lumea să iasă la vot, fiindcă fiecare alegător care în plus faţă de primul tur e un plus", spune şeful PDL Bihor, Gavrilă Ghilea. "Şansele să voteze Iohannis sunt mari", adaugă şi primarul Ilie Bolojan.

În tabăra Ponta, în schimb, lucrurile sunt mai complicate. Atât PSD, cât şi UNPR şi PC au cam "făcut totul" deja, şi nu mai au de unde scoate în plus votanţi pro Ponta. În mod sigur acesta e şi motivul pentru care la vârf s-a decis "refacerea USL" cu PLR-ul lui Tăriceanu, "tăcerea" UDMR în schimbul rămânerii la guvernare, cooptarea unor bizari precum Vadim şi Dan Diaconescu. Ciudaţi, dar oricum mai mulţi decât fidelii Monicăi Macovei sau ai PPMT-istului Szilagyi Zsolt, singurii care au anunţat că vor să-şi "transfere" procentele pentru candidatul ACL. O fi prea puţin pentru a surmonta diferenţa între cele 40,44% ale lui Victor Ponta şi cele 30,37% ale lui Klaus Iohannis sau se va întâmpla până duminică o surpriză care să răstoarne situaţia? Cine ştie, poate de data asta nici măcar Băsescu...

După graba cu care l-a scos în faţă pe Călin Popescu Tăriceanu şi l-a anunţat ca posibil premier, pentru PSD este esenţial dacă românii vor percepe sau nu că "refacerea USL" are loc cu PLR. La schimb, Tăriceanu face un turneu în ţară pentru a se afişa cu "baronii" PSD şi a-i discredita pe vechii colegi din PNL, "vinovaţi" că ar fi devenit "băsişti". Aşa a făcut vineri şi la Oradea, etichetându-l "trădător"  inclusiv pe primarul Ilie Bolojan, despre care nu demult spusese că "a fost unul din colaboratorii pe care i-am apreciat cel mai mult, pentru onestitatea de care a dat dovadă, dar şi pentru eficienţa şi responsabilitatea pe care le-a demonstrat".

Tot vineri, preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang, în numele lui Tăriceanu, a convocat primarii bihoreni la o întâlnire cu acesta, iar pe cei din PNL şi PDL şi la o masă, organizată la hotelul Continental. Evident şi pentru a-i convinge, pe cei mai slabi de înger, să nu mai "tragă" în campanie pentru Iohannis. În final, la conclav au participat doar primarii PSD şi UDMR. Aceştia poate nu întâmplător, de vreme ce unii lideri din Oradea le-au poruncit să-şi "verse" electoratul tot spre Ponta. Evident, or fi şi aceştia mândri că-s români şi ortodocşi...

Citiţi pe această temă şi articolul: Noul mesaj pe care care îl vor populariza PSD-iştii bihoreni: Iohannis "pune în pericol integritatea teritorială a României"