Un apel semnat de 126 de organizații ale societății civile din România și din străinătate a fost transmis miercuri dimineață Primăriei Oradea și direct primarului Florin Birta. Semnatarii se solidarizează cu Asociația ARK Oradea și cu membrii comunității LGBTIQ+ și cer autorităților locale să permită desfășurarea în siguranță a Marșului Oradea Pride, programat pentru 25 iulie.
Demersul vine după ce BIHOREANUL a dezvăluit că municipalitatea s-ar pregăti să respingă toate cele peste 100 de variante de traseu propuse de organizatori și, eventual, să accepte doar desfășurarea unei adunări într-un punct fix, la periferia orașului.
Semnatarii scrisorii susțin că o asemenea soluție nu poate înlocui un marș și că refuzurile repetate nu mai pot fi puse doar pe seama șantierelor, a problemelor de trafic ori a altor evenimente publice.
„Un punct de întâlnire nu poate înlocui un marș”
Scrisoarea, intitulată „Apel al societății civile pentru respectarea libertății de întrunire și protejarea Marșului Oradea Pride 2026”, invocă drepturile garantate de Constituția României, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul Uniunii Europene.
„Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, autoritățile locale intenționează să respingă toate traseele propuse de organizatori, deși notificarea a fost depusă în termenul legal, iar aceștia (organizatorii - n.r.) au identificat peste 100 de variante de traseu”, se arată în document, care face trimitere explicită la articolul publicat pe 13 iulie de BIHOREANUL, sub titlul „Marș, la periferie! Primăria vrea să blocheze și anul acesta Marșul Oradea Pride”.
Organizațiile subliniază că „propunerea unui simplu punct de întâlnire nu poate înlocui dreptul de a organiza un marș și nu reprezintă o alternativă reală la exercitarea libertății de întrunire”.
În opinia semnatarilor, repetarea acelorași piedici de la o ediție la alta ar depăși deja sfera unor dificultăți strict administrative.
„După patru ani consecutivi în care Marșul Pride nu poate avea loc, nu mai poate fi vorba despre dificultăți administrative sau logistice. Faptul că se ajunge, an de an, la același rezultat indică existența unei practici care împiedică exercitarea efectivă a libertății de întrunire. Un drept care poate fi restrâns în mod repetat, indiferent de soluțiile propuse de organizatori, riscă să rămână unul doar teoretic”, se arată în apel.
Mai mult, în comunicatul de presă, Asociația ARK subliniază că „atitudinea autorităților reprezintă un precedent care pune în pericol întreaga democrație românească”.
Oradea Pride 2025 (foto: Ovi D. Pop)
Un apel trimis și primarului Florin Birta
Potrivit comunicatului transmis miercuri de ARK Oradea și ACCEPT, scrisoarea a fost înaintată administrației locale în cursul dimineții, inclusiv direct primarului Florin Birta.
Semnatarii solicită atât edilului, cât și Comisiei municipale pentru avizarea adunărilor publice și celorlalte instituții competente să permită desfășurarea marșului pe un traseu care să asigure exercitarea „efectivă și reală” a dreptului la întrunire pașnică, în condiții de siguranță.
Totodată, organizațiile cer autorităților centrale să urmărească situația de la Oradea și să garanteze respectarea drepturilor fundamentale pe întreg teritoriul țării.
„Marșul Pride este mai mult decât un eveniment al comunității LGBTIQ+. El reprezintă exercitarea unor drepturi fundamentale care aparțin tuturor: libertatea de întrunire, libertatea de exprimare și posibilitatea de a participa, în mod pașnic și vizibil, la viața publică”, susțin semnatarii.
Aceștia consideră că restrângerea repetată a unui asemenea eveniment afectează nu doar comunitatea LGBTIQ+, ci și spațiul civic în ansamblu: „Atunci când o autoritate împiedică în mod constant o comunitate să se întrunească pașnic, este afectat un principiu care îi privește pe toți cetățenii”.
Oradea, comparată cu Budapesta
În scrisoare, organizațiile avertizează că Oradea ar risca să devină, „după Budapesta, singurul oraș din Uniunea Europeană în care autoritățile blochează în mod repetat organizarea unui Marș Pride”, cu efecte inclusiv asupra imaginii României.
Este poziția semnatarilor, care apreciază că limitarea marșurilor Pride a devenit în unele state europene un semn al „regresului democratic și al slăbirii statului de drept”. „Un asemenea precedent este incompatibil cu valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană: demnitatea umană, libertatea, egalitatea, democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului”, se arată în apel.
Documentul face referire și la evenimentele religioase care, în anii trecuți, au primit avize pentru spații și perioade solicitate și de organizatorii Pride. „Respectarea libertății religioase nu poate justifica restrângerea dreptului altor persoane de a se întruni și de a se exprima pașnic. Într-o societate democratică, aceste drepturi coexistă și beneficiază de aceeași protecție”, susțin organizațiile.
Ele adaugă că Marșul Oradea Pride „nu este îndreptat împotriva nimănui și nu limitează drepturile niciunei persoane”, iar organizatorii nu ar cere un tratament preferențial, ci aplicarea acelorași reguli valabile pentru celelalte adunări publice.
De la ILGA-Europe și APADOR-CH la Greenpeace și InterPride
Lista cuprinde 126 de organizații și grupuri civice. Printre semnatarii din România se numără ACCEPT, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, MozaiQ LGBT, Centrul FILIA, ARAS – Asociația Română Anti-SIDA, Centrul de Resurse Juridice, ActiveWatch, APADOR-CH, Expert Forum, Greenpeace România și Centrul pentru Inovare Publică.
Apelul este sprijinit și de organizații internaționale precum ILGA-Europe, European Pride Organisers Association, IGLYO – International LGBTQI Youth & Student Organisation, OII Europe, TGEU, Outright International, InterPride, Council for Global Equality și Hungarian Helsinki Committee, dar și de organizatori ai unor evenimente Pride din Oslo, Barcelona, Torino, Zagreb, Tbilisi, Riga și Salonic.
Lista rămâne deschisă, iar alte organizații din România și din străinătate se pot alătura demersului până în ziua programată pentru marș, 25 iulie.
Peste 100 de trasee, pentru a elimina motivele de refuz
Asociația ARK Oradea a anunțat încă din 25 iunie că a depus notificarea pentru Marșul Pride în „primul moment legal posibil”, propunând peste 100 de trasee. Organizatorii au explicat că au vrut să elimine din start argumentele administrative invocate de Primărie în anii precedenți.
Variantele includ atât zone centrale, cât și străzi mai mici din apropierea centrului, evitând porțiunile unde circulația pietonală este blocată de lucrări. ARK a depus cereri în două zile consecutive, tocmai pentru a preveni o nouă dispută privind calcularea termenului de maximum 30 de zile înaintea evenimentului.
Șantiere și evenimente religioase
Amintim că, în 2025, Primăria Oradea a respins toate cele 11 trasee propuse, susținând că șapte dintre ele traversau zone afectate de lucrări edilitare – între care străzile Andrei Șaguna, Republicii și Dunării –, iar celelalte patru se suprapuneau cu locuri pentru care fuseseră deja aprobate alte evenimente. În perioada respectivă, mai multe spații publice din oraș fuseseră rezervate pentru zece adunări organizate de episcopii, biserici, comunități religioase și asociații filantropice. Solicitările acestora fuseseră depuse în bloc pe 27 iunie și aprobate pe 2 iulie, după cum dezvăluia BIHOREANUL.
Prima solicitare a ARK, depusă pe 25 iunie, fusese considerată „prematură” de municipalitate, însă organizatorii au fost informați abia o săptămână mai târziu, pe 2 iulie. Primăria a susținut atunci că nu are atribuții legale pentru a propune trasee alternative și că decizia de neavizare a fost „strict administrativă și legală”, prevederile fiind aplicate în mod egal tuturor solicitanților.
În ciuda refuzului, sute de persoane au participat în vara anului trecut la primul marș Pride desfășurat efectiv pe străzile Oradiei, sub forma unui protest neautorizat. Manifestanții nu au fost lăsați de jandarmi să parcurgă traseul central propus, iar pe strada Aurel Lazăr s-au produs tensiuni. Ulterior, Jandarmeria Bihor a anunțat amenzi în valoare totală de 19.800 de lei.
La finalul anului 2025, ACCEPT și ARK Oradea au anunțat că au reclamat cazul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, acuzând municipalitatea de „discriminare sistemică” și de crearea unui „tipar de excludere” a persoanelor LGBTIQ+ din spațiul public.