Modernizare până la surpare

Casa din strada Digului numărul 6 a fost cumpărată anume pentru un proiect social. Imobilul a servit întâi ca punct de distribuţie a alimentelor pentru asistaţii din zona Gutenberg, apoi ca punct de preluare a cererilor pentru ajutor de încălzire, iar în final ca adăpost de urgenţă pentru cerşetorii adunaţi din oraş de Poliţia Locală.

Din iarna anului 2009, când a intrat în modernizare, imobilul nu mai poate servi însă la nimic. Conducerea ASCO a condus atât de bine proiectul de reabilitare şi extindere încât l-a ruinat de tot!

Casa boschetarilor

Proiectul centrului social de urgenţă a fost gândit de angajaţii Administraţiei Social Comunitare Oradea încă de la mijlocul anilor 2000. Orădenii în pericol de a rămâne fără locuinţă şi boschetarii ar fi găsit aici casă, masă şi servicii de susţinere, de la analize medicale, consiliere psihologică şi juridică până la ajutor în găsirea unei locuinţe ori a unui loc de muncă. Vreme de şase luni, o echipă de specialişti ar fi lucrat zilnic cu fiecare asistat astfel încât după şase luni acesta să se poată reintegra în societate.

În pregătirea proiectului, ASCO a cumpărat în 2007 o casă în strada Digului numărul 6. Clădirea din chirpici pe care municipalitatea a dat atunci 58.000 euro avea puţin peste 90 metri pătraţi, circa 410 metri pătraţi de teren aferent, şi era amplasată în spatele blocurilor de ţigani din strada Gutenberg. Adică exact într-una din cele mai sărace ale oraşului...

Proiect cu Ministerul

Centrul social avea toate şansele să fie un succes. Orădeni fără casă sunt cu sutele, sediul fusese găsit, iar în vara anului 2008 viceprimarul Rozalia Biro anunţa public că a fost rezolvată inclusiv problema fondurilor pentru lucrările de reabilitare.

În urmă cu trei ani ASCO a câştigat o finanţare nerambursabilă în valoare de 608.470 lei prin intermediul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Banii urmau să fie alocaţi prin programul naţional privind "combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea unor centre sociale de urgenţă". Pentru a putea accesa aceste fonduri, municipalitatea s-a obligat să contribuie la rândul său cu circa 1,2 milioane lei la implementarea proiectului. Ceea ce, însă, nu s-a mai întâmplat.

Născut mort!

Directorul ASCO, Zita Koncsek (foto), spune că vina ratării proiectului aparţine constructorului. Pentru că formalităţile au durat cu lunile, licitaţia pentru executarea lucrărilor a fost finalizată abia la mijlocul anului 2009, iar constructorul desemnat, firma Deniflor, s-a apucat de lucru spre sfârşitul toamnei. Pentru 500.000 lei, constructorul s-a obligat prin contract să întărească structura de rezistenţă a imobilului, să îl mansardeze pentru a amenaja dormitoare, să-i construiască un subsol pentru spălătorie, uscătorie şi centrala termică, şi să extindă construcţia existentă. N-a mai apucat! "Proiectul s-a născut mort. Lucrările au început în octombrie, când deja ploua torenţial", povesteşte directoarea.

Presat de termenul strâns, de numai o lună de zile, constructorul a lucrat zi lumină. Muncitorii au turnat pe ploaie doi stâlpi de beton pentru întărirea pereţilor, patru stâlpi pentru extinderea construcţiei, au decopertat imobilul pentru construirea mansardei,  au săpat groapa pentru viitorul beci. După care s-au oprit...

Cadeee!

Sub ploile de toamnă, pereţii din chirpici s-au dărâmat, iar podeaua sub care trebuia amenajat beciul s-a prăbuşit. "La câteva săptămâni după începerea lucrărilor, constructorul a venit să-mi ceară suplimentarea fondurilor, pe motiv că fundaţia nu e bună, iar plafonul s-a fisurat. Normal că nu am acceptat", se explică Zita Koncsek.

Directoarea ASCO a respins orice târguială, argumentând că bugetul lucrării şi termenul de predare sunt bătute în cuie. Koncsek dă de înţeles că, prin deschiderea negocierilor, Deniflor căuta de fapt pretexte să prelungească termenul extrem de scurt pentru predarea lucrării fără să plătească penalităţi. "Eu am făcut o renovare acasă şi m-a ţinut şase luni. Era imposibil ca Deniflor să termine totul într-o lună, mai ales că avea de făcut şi beci, şi mansardă şi clădiri anexe...", spune directoarea. Aşa că firma a abandonat proiectul.

"Am pierdut timp şi bani"

Contactat de BIHOREANUL, Augustin Ile, patronul Deniflor, spune că lucrarea se putea face fără probleme într-o lună de zile, dar au apărut lucrări suplimentare. "În proiect scria că imobilul are fundaţie, dar când am săpat pentru beci ne-am trezit că plafonul de la parter s-a prăbuşit fiindcă stătea pe bolovani. La fel, când am desfăcut acoperişul au început să cadă pereţii, iar în curte, tocmai unde trebuia să punem un stâlp de susţinere, am descoperit o fântână adâncă de 15 metri", spune Ile.

Constructorul afirmă că şefa ASCO a respins orice încercare de negociere a unei eventuale suplimentări a lucrărilor. "Mi-a spus că nu are cum modifica preţul aşa că ne-am blocat. A trebuit să renunţ la lucrare după ce am pierdut timp şi bani", povesteşte Ile. Constructorul spune că la acest contract a rămas cu o pagubă de 45.000 lei, bani băgaţi în lucrări. În plus, ţiganii i-au furat de pe şantier 10 tone de fier şi 10 metri cubi de scândură. Supărat, şi-a strâns sculele şi a lăsat casa în părăsire. "Rămân cu paguba. Dacă ASCO nu vrea să continue lucrările, nu am ce face", spune Ile.

L-au ucis!

Neoficial, angajaţii ASCO susţin că instituţia a renunţat la investiţie pentru a nu face concurenţă Azilului de noapte din strada Gutenberg, condus de Istvan Ferenc, unul dintre apropiaţii UDMR. Zvonurile sunt întărite de faptul că, vreme de un an, directoarea Koncsek nu a acceptat suplimentarea lucrărilor, dar nu a nici anulat contractul cu Deniflor pentru a organiza o nouă licitaţie. Atitudinea conducerii ASCO e cu atât mai bizară cu cât instituţia nu a încercat reanimarea proiectului nici măcar când Ministerul Muncii a anunţat prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor. "Anul trecut am notificat ASCO că termenul limită a fost prelungit până în noiembrie 2012. În loc de răspuns, în decembrie 2010 am primit o adresă prin care instituţia ne anunţa că renunţă la finanţare", povesteşte pentru BIHOREANUL, Simona Vesa, şefa Agenţiei de Prestaţii Sociale Bihor. Altfel spus, decât să facă încă un efort pentru relansarea proiectului, conducerea instituţiei a preferat să piardă 600.000 lei. Plus un imobil pe care dăduse 58.000 euro! Pentru că, dacă înainte de demararea lucrărilor de modernizare casa din strada Digului 6 era încă practicabilă, acum nu mai e bună de nimic. Decât de monument al "competenţei" conducerii ASCO...

"Din păcate, proiectul din strada Digului nu s-a mai materializat şi probabil că în viitorul apropiat nici nu o să facem nimic acolo"

viceprimarul Rozalia Biro

Deşi a ratat o finanţare de peste 600.000 lei, conducerea ASCO nu este foarte îngrijorată. "Am vorbit cu colegii de la Direcţia de Dezvoltare din cadrul Primăriei să ne scrie un proiect cu finanţare europeană în locul celui care a fost abandonat", spune cu seninătate Zita Koncsek.

Numai că proiectul va rămâne la sertar. "Şansele să atragem fonduri sunt minime. În momentul de faţă nu mai sunt finanţări pentru proiecte sociale, iar mai repede de anul 2013 nu cred să se mai facă alocări pe acest domeniu", spune Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională. Aşa că finanţarea respinsă de ASCO e pierdută. Definitiv şi iremediabil...