Săptămâna trecută a fost depusă și citită în fața camerelor reunite ale Parlamentului o moțiune de cenzură cu privire la Guvernul aflat în funcție, moțiune care se va dezbate și vota marți, 5 mai 2026.
În această situație, cred că este important să prezint ce efecte poate produce votul asupra acestei moțiuni, indiferent dacă acesta va fi în favoarea adoptării acesteia sau, dimpotrivă, dacă nu se va întruni numărul necesar de voturi ca moțiunea să fie adoptată.
În situația în care moțiunea „nu trece”, mai mult ca sigur vom avea un guvern minoritar, cel puțin până în septembrie. În condițiile în care moțiunea a fost semnată de peste 250 de parlamentari, aceștia nu mai pot semna o alta până în sesiunea care începe în septembrie, iar cei rămași sunt prea puțini pentru inițierea unui asemenea demers. O moțiune ar mai putea apărea doar în situația în care Guvernul actual și-ar asuma răspunderea în această perioadă cu privire la un proiect de lege, însă un asemenea gest ar fi, în mod evident, unul de „sinucidere politică”.
În cazul în care moțiunea este adoptată, situația se complică, principalul actor politic devenind Președintele României, cel care va dispune de o putere aproape absolută în nominalizarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Acel candidat poate proveni de la orice partid politic, poate fi tehnocrat sau poate fi chiar premierul demis prin moțiune.
Candidatul desemnat de Președinte are la dispoziție un termen de 10 zile pentru nominalizarea viitorilor potențiali miniștri și pentru redactarea programului de guvernare. În acest interval, de regulă, are loc și audierea miniștrilor și votul de învestitură. Dacă noul Guvern este învestit în funcție, acesta depune jurământul de investitură în fața Președintelui și „preia” mandatul de la guvernul demis și interimar, iar dacă nu se obține votul de învestitură, procedura se reia cu desemnarea unui nou candidat de către Președinte.
Dacă nici a doua procedură nu e „cu noroc” și nu avem un Guvern învestit, Președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. Din experiența ultimilor 30 de ani, o asemenea situație este iluzorie, având în vedere „lipiciul” dintre posteriorul aleșilor noștri și scaunul parlamentar, astfel încât al doilea candidat, indiferent cine este, are șanse uriașe să fie desemnat premier.
Rămâne să urmărim derularea evenimentelor, cu o precizare importantă: dacă Guvernul este demis prin moțiune, devine interimar și nu poate adopta ordonanțe de urgență, însă el continuă se gestioneze problemele țării până în secunda învestirii noului Guvern.