Orădenii duc lipsă de multe, dar nu şi de imaginaţie: 197 de proiecte iniţiate de ei se bat pentru finanţare în prima sesiune de bugetare participativă organizată de Primrăie. În final, locuitorii oraşului vor alege 10, care vor fi şi implementate.

„Având în vedere perioada relativ scurtă de depunere a proiectelor şi lipsa publicităţii, numărul acestora este peste aşteptări”, spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. Dar la fel de surprinzător e şi numărul mare de proiecte respinse...

Au fost 197

Orădenii au înscris 197 de proiecte în cursa pentru cele 1,5 milioane euro puse la bătaie de municipalitate. La propunerea primarului Ilie Bolojan, anul trecut Consiliul Local a hotărât ca din 2018 să finanţeze în fiecare an 10 lucrări, în limita a 200.000 euro, stabilite de contribuabili prin vot. Locuitorii oraşului au avut la dispoziţie o lună şi jumătate pentru a înscrie propuneri în secţiunea „Bugetare participativă” de pe portalul Primăriei. Perioada de depunere a expirat pe 21 ianuarie, iar săptămâna aceasta municipalitatea face ultimele verificări privind eligibilitatea lor. Apoi, până pe 3 martie, cele rămase în cursă vor fi supuse votului online, iar până pe 4 aprilie vor fi dezbătute cu orădenii în fiecare cartier.

În ciuda numărului mare de propuneri depuse, orădenii vor alege în final din mult mai puţine. „Până acum au fost validate doar 20 de proiecte. Săptămâna aceasta, în funcţie de clarificările cerute iniţiatorilor, comisia ar mai putea aproba cam încă atâtea”, spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. Concluzia: 75% dintre proiectele depuse vor fi respinse ca neeligibile!

Respins!

Orădenii cer drumuri, reţele şi parcuri. Cele mai multe solicitări au fost depuse pe secţiunea infrastructură stradală, unde contribuabilii au făcut 44 de propuneri, urmate la mare distanţă de cele privitoare la spaţii verzi (34), mobilitate (31) şi spaţii publice (29). Pe listă mai figurează propuneri pentru infrastructură culturală (24), infrastructură socială (14), digitalizare (12) şi sănătate (9).

De altfel, aşa se şi explică numărul mare de proiecte invalidate. „Toate cererile de reţele de drumuri, apă, canalizare şi gaz au fost respinse”, spune directorul Florea. Motivele sunt multiple. Pe de o parte, multe lucrări cerute de orădeni, cum ar fi cea pentru modernizarea străzii Trotuşului, sunt deja în faza de proiectare, iar pe de altă parte multe lucrări, cum ar fi cele pentru extinderea reţelelor de gaz sau de apă în cartiere precum Bălcescu sau Grigorescu trebuie asumate de dezvoltatorul imobiliar, de Distrigaz sau de Compania de Apă.

La fel, proiecte cum ar fi digitalizarea asociaţiilor de proprietari, modernizarea iluminatului public cu becuri economice de tip LED ori amenajarea de parcări sau spaţii verzi au fost respinse pentru că sunt deja în diferite stadii de implementare de către Primărie.

Concurenţii fără loc

O categorie aparte a proiectelor care nu au trecut de testul eligibilităţii o constituie cele pentru care iniţiatorii nu au menţionat un amplasament anume. Spre exemplu, prin două proiecte diferite orădenii cer înfiinţarea unui Centru pentru tineret fără a indica un imobil anume. „Oraşul nu are un spaţiu cu săli mari de 200 metri pătraţi, aşa cum se cere în proiect”, spune şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto).

La fel a căzut testul eligibilităţii şi proiectul pentru amenajarea unui parc de tip „aventură”, deoarece amplasamentul propus, păduricea de la intrarea în cartierul Tineretului, nu se pretează la o astfel de investiţie. Aceeaşi soartă a avut-o şi proiectul de înfiinţare a unui circuit off road şi motocros cu bază paramilitară de tip „serch and rescue”, pentru care solicitantul nu a menţionat un amplasament. „Nu văd unde am putea face un astfel de circuit în oraş”, spune Popa.

Au rămas în cursă

După eliminări repetate, pe lista scurtă a proiectelor validate figurează deocamdată doar 20 de propuneri. Printre ele, construirea unei pasarele peste Peţa în zona depoului OTL, amenajarea unei piaţete în faţa fostei cofetării Marco Polo din bulevardul Magheru ori amenajarea de spaţii verzi în cartierul Tineretului, pe strada Lacu Roşu sau în zona bulevardului Dacia.

La fel, au rămas în cursă proiecte precum cel privind construirea unei săli multifuncţionale pentru Liceul Lucian Blaga, reabilitarea curţii Creşei nr. 9, amenajarea unui acces pietonal mult mai vizibil pentru Grădina Zoologică, pornind din dreptul Parcului Bălcescu, sau a unui teren cu aparate de sport în zona Sovata.

Porţile oraşului

Între proiectele cu şanse la finanţare se mai numără personalizarea intrărilor în oraş prin porţi sau stâlpi cu motive locale, de la forma Cetăţii la cea a lotusului termal, şi reabilitarea ieşirilor din tunelul subteran prin care călătorii care vin cu trenul ajung în Oradea.

„Piaţa Bucureşti, principala intrare în oraş, a fost refăcută, dar pasajele sunt în continuare acoperite urât, cu plăci opace din policarbonat”, spune orădeanul Cristian Culiciu (foto). Tânărul istoric a cerut înlocuirea acestora cu sticlă securizată transparentă, care nu doar că ar face o impresie mai bună, dar ar asigura şi o iluminare sporită.

Mai multă lumină cere şi Daniel Bolba, care a propus iluminarea cu LED a trecerilor de pietoni. „Multe treceri, cum sunt cele de pe străzile Armatei Române şi Universităţii, sunt slab iluminate, punând pietonii în pericol. Un senzor de mişcare ar putea declanşa creşterea intensităţii luminoase la apropierea unui trecător, pentru evitarea accidentelor”, spune orădeanul. De altfel, un proiect similar a fost deja aprobat în Cluj-Napoca şi urmează să fie implementat.

Totul pe telefon

Printre propunerile cu şanse la tânăra generaţie pasionată de smartphone-uri e ideea lui Marius Sălăgean pentru implementarea unei aplicaţii care să semnaleze toate lucrările derulate în oraş de Primărie şi de societăţile subordonate. Softul ar aduce un plus de transparenţă şi ar putea folosi şoferilor care nu doresc să fie prinşi în abuteiaje.

În acelaşi registru, studentul Bogdan Bondar (foto) propune realizarea unei aplicaţii care să monitorizeze mijloacele de transport în comun, oferind utilizatorului informaţii în timp real cu privire la locul în care se află, frecvenţa curselor, întârzierile, avariile şi ambuteiajele.

În plus, aplicaţia ar oferi turiştilor cele mai bune soluţii de transport între puncte diferite ale oraşului. „Înainte făceam poze cu orarul tramvaielor de pe tăbliţele din staţii. Aşa ar fi mult mai uşor, atât pentru orădeni cât şi pentru turişti, mai ales că timpul de aşteptare în staţii a crescut”, spune Bondar. Până la urmă, conceptul de bugetare participativă are la bază tocmai ideea de a oferi locuitorilor oraşului ceea ce îşi doresc, nu ce cred autorităţile că vor...

AI CARTE, AI PARTE!

Votul şi potul

Conceptul de bugetare participativă, care acordă populaţiei dreptul de a alege investiţiile pe care le doreşte, a fost experimentat în 1989 în Porto Alegre (Brazilia) şi s-a extins rapid în lume. În România metoda a fost testată pentru prima dată în 2013, în cartierul clujean Mănăştur, fiind extinsă ulterior la nivelul oraşului, iar apoi în Bucureşti şi Baia Mare.

În Oradea, deşi fără experienţă, localnicii au depus mai multe proiecte decât bucureştenii, care au înaintat doar 151 de propuneri, dar mult mai puţine decât clujenii, cu 338 iniţiative.

În ciuda diferenţelor privind numărul propunerilor, procentajul celor eligibile este însă asemănător, de până în 30%, semn că populaţia încă nu ştie ce poate să ceară şi cum să o facă. Spre exemplu, un orădean a propus ca proprietarii de apartamente să fie sprijiniţi să-şi vopsească partea de faţadă în ce culoare doreşte, iar altul a pretins ca sala fostului cinema Libertatea să fie pentru activităţi culturale, în condiţiile în care aceasta trebuie supusă unui amplu proces de reabilitare.

În plus, experienţa marilor oraşe, cum sunt Clujul şi Capitala, a demonstrat că procesul de selecţie este similar unui concurs de popularitate, în care câştigă concurentul cu cei mai mulţi prieteni, nu neapărat cu proiectul cel mai bun. În cele două oraşe, cele mai votate au fost proiectele şcolilor pentru modernizări şi dotări, deoarece au mobilizat grupuri mari de elevi şi părinţi.