Companiile multinaţionale din parcurile industriale ale Oradiei au adoptat o nouă "modă" pe piaţa forţei de muncă: leasingul de personal, adică recrutarea temporară a unor angajaţi care, de fapt, lucrează pentru agenţii intermediare.
Metoda este avantajoasă pentru firme, deoarece îşi asigură personalul necesar în perioadele cu multe comenzi şi le scuteşte de bătăi de cap când nu mai au ce să le dea de lucru. Tocmai din acest motiv, leasingul de personal este dezavantajos pentru muncitori, deoarece firmele îi dau afară mult mai uşor şi nu au dreptul la indemnizaţii de şomaj.
Modă din vest
Codul Muncii defineşte închirierea de personal drept "munca prin agent de muncă temporară", adică "munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă".
Concret, o persoană e angajată cu contract pe perioadă determinată de către o firmă care funcţionează ca agenţie intermediară şi care furnizează altor companii, în perioada solicitată, numărul de muncitori "comandaţi".
În Bihor, primele şi, deocamdată, singurele care aplică această metodă de recrutare sunt multinaţionalele din parcurile industriale. "Managerii vest-europeni ştiu că în ţările lor angajaţii sunt greu de concediat. Nu vor să-şi complice situaţia nici aici şi, pentru că nu au un volum de muncă constant, preferă să lucreze cu muncitori necalificaţi temporari", a explicat BIHOREANULUI un specialist al pieţei muncii locale.
În funcţie de comenzi
Fluctuaţiile volumelor de muncă sunt cauza principală a angajărilor temporare. "Dacă o companie semnează un contract de un an, pe care nu îl poate îndeplini cu propriii angajaţi, are nevoie de oameni doar pentru acest an, neavând nicio garanţie că ulterior va avea comenzi la fel de importante", spune specialistul.
Pentru aceste "vârfuri" de comenzi, companiile preferă să apeleze la serviciile agenţiilor de leasing de personal. Fiind angajaţi ai agenţiei de recrutare, în multinaţionalele unde lucrează efectiv muncitorii, aceştia sunt numiţi angajaţi externi. Câţi sunt în fiecare firmă nu se ştie, deoarece orice companie este obligată să declare doar propriii angajaţi.
Fenomenul a devenit atât de amplu încât multe companii din parcurile industriale aproape că nu mai angajează direct, doritorii fiind redirecţionaţi către firmele de leasing. De asemenea, site-urile de profil sunt pline de anunţuri de angajare publicate de aceste firme intermediare, multe fără să precizeze măcar pentru care companii fac recrutările.
Salarii similare
Condiţiile de muncă pentru "împrumutaţi" trebuie să fie identice ca pentru angajaţii proprii de pe poziţii similare, iar Codul Muncii spune că salariul - plătit de agenţia de leasing, nu de fabrică - trebuie să fie similar. În fabricile din Oradea, acest salariu înseamnă, de regulă, minimum pe economie. În schimb, adesea angajaţii externi nu beneficiază de alte beneficii pe care firmele le acordă propriilor angajaţi, precum bonusuri de vechime, prime de sărbători ori decontarea transportului.
Pe site-urile celor mai mari agenţii de leasing, cum sunt Lugera&Makler sau Addeco, firme din Bucureşti cu care colaborează majoritatea multinaţionalelor din Bihor, munca temporară e prezentată ca fiind "soluţia perfectă" pentru companii în căutare de personal, care în acest fel scapă de probleme ce ţin de recrutare, administrarea dosarelor de personal, instruirea în securitatea muncii, analize medicale etc.
Fireşte, pentru plasarea forţei de muncă agenţiile percep comisioane, asumându-şi să asigure numărul necesar de angajaţi fără întrerupere pe durata contractului. Dacă un muncitor s-a îmbolnăvit, agenţia trebuie să trimită în fabrică, rapid, un înlocuitor, constanţa muncitorilor fiind unul dintre avantajele clare ale leasingului de personal pentru multinaţionale.
Concedieri fără bătăi de cap
Un alt avantaj e că fabricile nu au problema concedierii angajaţilor atunci când comenzile scad. "Când ai angajaţi în leasing, contractul cu agenţia este doar pe perioada solicitată, aşa că, atunci când se încheie, oamenii pur şi simplu nu mai merg la fabrică", explică specialistul. Muncitorii necalificaţi rămân angajaţi ai agenţiei, care fie îi plasează în alte fabrici, fie nu le mai înnoieşte contractele de muncă încheiate, de regulă, pe câte 3 luni.
În plus, pentru companii leasingul de personal este cea mai bună metodă de a recruta angajaţi: cei buni pot fi angajaţi direct ulterior, după încheierea perioadei contractuale cu agenţia de muncă temporară. În schimb, cei consideraţi nepotriviţi sunt rapid înlocuiţi de agenţii.
"Fără dubiu, este un sistem avantajos pentru companii, în primul rând pentru că scapi de problema concedierii. Nicio companie nu vrea să disponibilizeze oameni, pentru că este costisitor şi îţi creează o imagine proastă", zice un consultant în resurse umane care îşi oferă serviciile mai multor companii locale.
Fără drept de şomaj
Un exemplu concret este cel al companiei Celestica, unde aproape 150 de "externi" au fost anunţaţi zilele trecute că serviciile lor nu mai sunt necesare. Toţi sunt angajaţi, de fapt, de firma Lugera&Makler şi aveau contracte de muncă care expiră acum. Oamenii rămân fără sursă de venit, dacă nu sunt plasaţi imediat la o altă firmă, şi fără indemnizaţie de şomaj, căci aceasta e un drept rezervat personalului concediat.
Dacă ar fi fost angajaţii săi direcţi, Celestica ar fi trebuit să demareze o procedură de concediere colectivă care durează cel puţin două luni, timp în care trebuie să achite salariile. În situaţia actuală, însă, nu mai are asemenea griji.
Evident, angajaţii sunt dezavantajaţi de fenomenul leasingului de personal, pentru că nu au job-uri pe termen lung. De cele mai multe ori, sunt oameni fără prea multă pregătire, care acceptă să semneze contracte pe perioadă determinată. Un alt dezavantaj e că angajaţii "împrumutaţi" nu prea au cui să se plângă: angajatorii lor direcţi, adică firmele de leasing, au declarate puncte de lucru în Oradea, pentru că legea le obligă, dar la aceste birouri rar sunt de găsit oameni cărora să le poată reclama ceva.
Pentru companii, este clar că afacerea este bănoasă. De exemplu, firma Lugera&Makler a avut în 2022 un profit de 1,5 milioane lei la o cifră de afaceri de 372 milioane lei. Fără dubiu, şi multinaţionalele au de câştigat, dovadă că marile companii orădene au declarat profituri în creştere şi cu 400%, la care au contribuit inclusiv "externii". Singurii care nu câştigă mare lucru...
CE SPUN OFICIALII
Risc de dezumanizare
Oficialii locali sunt la curent cu fenomenul muncii cu agenţi temporari, însă doar ca spectatori. "Este o opţiune a companiilor. Dacă este bună sau nu, 
nu pot să mă pronunţ", spune Alina Silaghi, directoarea Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea, instituţia care închiriază terenurile din parcurile industriale. Aceasta garantează, însă, că numărul locurilor de muncă la care companiile se angajează când semnează contractul cu municipalitatea nu include muncitorii în leasing, ci doar pe cei direcţi, stabili.
De cealaltă parte, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba (foto), vede un pericol în "dezumanizarea" angajaţilor externi. "Aceştia nu au acelaşi simţ de apartenenţă la companie şi sunt dezumanizaţi de cultura multinaţionalelor, ca şi cum ei nu ar face parte din capitalul uman, punând astfel în umbră principiile de «wellbeing» (n.r. bunăstare) la locul de muncă, un deziderat al ambelor părţi. Capitalul uman trebuie să reprezinte prioritatea principală a angajatorilor, fără de care ceilalţi doi factori de producţie, cel tehnologic şi cel financiar, îşi pierd importanţa", spune Békési.