Muzeul Țării Crișurilor din Oradea a avut o contribuție majoră la includerea Peșterii Coliboaia situată în Munții Bihorului, pe cursul superior al Văii Sighiștelului, pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.
Demersul a fost prezentat joi, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat dr. Călin Ghemiș, arheolog specializat în preistorie și speo-arheologie, alături de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul Muzeului.
Potrivit reprezentanților instituției, aproape 90% din dosarul pentru UNESCO a fost realizat de echipa MȚC, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură. Totodată, instituția a stabilit un parteneriat cu Muzeul Aven d'Orgnac Grand Site de France (Franța), care a permis aducerea unor specialiști de renume mondial, inclusiv expertul internațional în artă rupestră Jean Clottes, pentru autentificarea desenelor din peșteră și oferirea rigorii științifice necesare pentru acceptarea dosarului la nivel internațional.
De asemenea, Muzeul Țării Crișurilor a gestionat, în mare parte, și cercetările arheologice, iar pentru a asigura integritatea sitului, din 2012 nu a mai fost autorizată nicio tură de explorare în „Galeria Desenelor” a cavernei. Adică, peștera a fost închisă accesului public.
Demersurile muzeului orădean au început în 2017, la Institutul Național al Patrimoniului, dosarul fiind revizuit și completat de-a lungul anilor, pentru ca, în final, INP să-l trimită către UNESCO. Peștera Coliboaia a fost inclusă pe lista indicativă UNESCO pe 15 aprilie 2026. Este doar prima etapă, urmând ca, în timp, caverna să devină sit al Patrimoniului Mondial, proces al cărui final nu poate fi estimat exact.
„Noi știam de multă vreme ce se întâmplă, dar a existat o anumită discreție, până când lucrurile s-au așezat”, a explicat Gabriel Moisa (foto) în cadrul conferinței de presă de joi.
Primele cinci din lume ca vechime
Potrivit arheologului Călin Ghemiș, peștera Coliboaia se numără între primele cinci peșteri din lume ca vechime, picturile din ea fiind realizate cu aproximativ 36.000 - 32.000 ani în urmă, pe baza analizelor de carbon radioactiv realizate pe șase probe în 2010 și 2012.
„Galeria Desenelor” este situată la 770 metri de intrarea în peșteră și are o lungime de aproximativ 50 metri. Cele 10 picturi prezente în aceasta sunt realizate sub formă de contururi de animale - urs, rinocer, cal, ori feline. Tehnicile folosite pot fi comparate cu cele prezente în Peștera Chauvet din Franța. Singurul animal reprezentat complet în această galerie este bizonul.
„Ne aflăm în preajma unuia dintre primele vernisaje de artă ale umanității”, a spus Călin Ghemiș (foto).
Pe lângă desenele rupestre, în peșteră au fost descoperite inclusiv cranii de urs și urme de gheare, ce indică și prezența animalelor în acest spațiu.
Specialiștii consideră că, inițial, picturile existau în mai multe zone ale cavernei, însă, din cauza viiturilor care au avut loc în timp, o mare parte din desene s-au șters. Cele existente azi au rezistat deoarece sunt situate la aproximativ 7,5 metri deasupra nivelului de călcare în vale.
Valoare universală
Peștera Coliboaia este clasificată în grupa A valorică a monumetelor istorice, rezervată obiectivelor de importanță universală. „Suntem perfect compatibili cu tot ce se întâmplă din perspectiva turismului, istoriei, geografiei, biologiei, chimiei”, a mai transmis Moisa.
foto: Andrei Posmoșanu
Reprezentanții MȚC au explicat că, pentru a deveni sit UNESCO, peștera trebuie să îndeplinească cinci criterii, dintre care Coliboaia întrunește, la momentul actual, trei: vechimea, unicitatea și apartenența la un sistem de credințe global al umanității timpurii. Celelalte două țin de implicarea comunității locale.
Peștera Coliboaia va rămâne, însă, închisă publicului pentru a fi protejată. „În primii doi ani de monitorizare a microclimatului din galerie am constatat că, de exemplu, în momentul în care erau prezenți în galerie cinci oameni, temperatura în galerie se modifică”, a spus acesta. Pe lângă riscul mare de degradare biologică, arheologul a invocat și accesul extrem de dificil.
Totuși, pentru a promova peștera din punct de vedere turistic, specialiștii propun amenajarea unui centru de vizitare a acesteia la intrarea în vale, care să recreeze fidel „Galeria Desenelor”.
Proiectul de includere a Peșterii Coliboaia în patrimoniul mondial a implicat, de-a lungul anilor, colaborarea Muzeului Țării Crișurilor cu instituții din țară și din străinătate, inclusiv Direcția Județeană de Cultură, Federații de Speologie din România și Franța, Administrația Parcului Național Apuseni și cluburi de speologie din Arad și Ștei. Finanțarea a fost asigurată de Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea.
După cum BIHOREANUL a mai relatat, Peștera Coliboaia adăpostește cele mai vechi picturi paleolitice din Europa de Est și unele dintre cele mai vechi de pe continent. Acestea au fost descoperite de speologi în anul 2009 și confirmate de către oamenii de știință un an mai târziu. Urmele descoperite în interior, inclusiv urme de torțe pe tavan, indică și că în peșteră a existat prezență umană.