Peștera Coliboaia din Munții Bihorului a fost inclusă pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, primul pas oficial spre o eventuală recunoaștere internațională a sitului ca bun de valoare universală excepțională. În urmă cu 17 ani, în această peșteră s-au descoperit cele mai vechi picturi paleolitice din Europa de Est.
Descoperite în 2009
Dosarul de nominalizare a fost înregistrat de UNESCO pe 15 aprilie, fiind depus de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, împreună cu Muzeul Țării Crișurilor. În documente, situl este prezentat drept unul dintre cele mai importante din Europa pentru înțelegerea Paleoliticului superior.
Aflată pe teritoriul satului Măgura din comuna Pietroasa, Peștera Coliboaia adăpostește, potrivit documentației transmise UNESCO, cele mai vechi opere de artă aurignaciană (cultură a Paleoliticului superior) din Europa de Est și unele dintre cele mai vechi de pe continent. În „Galeria Desenelor”, aflată la circa 700 de metri de la intrare, au fost identificate 10 reprezentări parietale realizate cu cărbune de lemn, între care un bizon, un urs, doi rinoceri și un cal, dar și alte figuri nedeterminate.
Descoperirea a fost făcută în 2009, de speologii Tudor Rus de la Clubul Speodava Ştei, Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Ţoiciu din cadrul Asociaţiei Speowest Arad şi Marius Kenesz de la Speo Club Zarand Brad, și confirmată de oamenii de știință un an mai târziu.
(sursa foto: Muzeul Țării Crișurilor, Andrei Posmoșanu)
Vechi de peste 36.000 de ani
Potrivit dosarului, unele probe prelevate din peșteră au fost datate la peste 36.000 de ani, ceea ce face din Coliboaia un sit comparabil ca vechime cu celebra peșteră Chauvet din Franța sau chiar mai vechi decât unele dintre desenele de acolo. Această vechime excepțională este invocată ca argument central pentru includerea peșterii în patrimoniul mondial.
Autorii dosarului susțin că arta din Coliboaia documentează unele dintre cele mai timpurii expresii artistice cunoscute ale omului modern în Europa și că prezența unei arte rupestre atât de vechi în Bihor ar putea schimba felul în care este înțeleasă circulația populațiilor și a ideilor în Paleoliticul superior. Mai exact, ipoteza avansată este că asemenea manifestări culturale nu s-au dezvoltat doar în vestul continentului, ci au avut un areal mult mai larg, ceea ce ar putea susține o circulație est-vest a grupurilor umane și a convențiilor simbolice.
Galerie greu accesibilă
Peștera Coliboaia este situată într-una dintre cele mai bogate zone carstice din România, în Valea Sighiștelului. Are o lungime cartată de peste un kilometru și este străbătută de un pârâu subteran. Accesul spre zona cu desene este dificil, fiind îngreunat de sifoane, galerii înguste și blocuri prăbușite, motiv pentru care interiorul s-a păstrat aproape intact timp de zeci de mii de ani.
Potrivit documentației, în „Galeria Desenelor” au mai fost găsite și peste 50 de semne antropice, descrise ca „gesturi străvechi”, inclusiv urme lăsate de torțe folosite pentru iluminat. Autorii dosarului spun că aceste urme funcționează aproape ca niște „amprente” ale primilor oameni care au pătruns în peșteră.
Un alt element important este prezența urmelor de urs de peșteră, inclusiv zgârieturi pe pereți și oase, semn că spațiul a fost folosit alternativ de oameni și animale.
(sursa foto: Muzeul Țării Crișurilor, Andrei Posmoșanu)
Descoperire confirmată de experți internaționali
Deși peștera era cunoscută încă din 1863, explorarea ei în profunzime a avut loc abia în ultimele decenii. Desenele cu cărbune au fost confirmate de o misiune româno-franceză condusă de specialiștii Jean Clottes și Bernard Gély, cel dintâi fiind unul dintre marii specialiști recunoscuți internațional în domeniul artei rupestre paleolitice.
În prezent, accesul în peșteră este strict controlat, fiind permis doar personalului autorizat, tocmai pentru protejarea unui sit considerat excepțional atât din punct de vedere arheologic, cât și al patrimoniului.
De altfel, autorii nominalizării spun că Peștera Coliboaia și mai ales „Galeria Desenelor” reprezintă un context arheologic închis, rămas practic sigilat timp de peste 30.000 de ani, fără intervenții ulterioare care să-i altereze substanța.
Prim pas, nu recunoaștere finală
Includerea pe lista indicativă UNESCO nu înseamnă că Peștera Coliboaia a devenit deja sit al Patrimoniului Mondial, ci reprezintă etapa preliminară prin care un stat anunță oficial ce locuri propune pentru o eventuală înscriere viitoare.
Pentru Bihor, însă, nominalizarea este importantă: dacă demersul va fi validat internațional, Coliboaia ar putea deveni primul sit din județ ajuns pe lista UNESCO.