La instalarea premierului MRU, o mulţime de analişti şi politicieni, inclusiv din partide adverse, picau pe spate admirând erudiţia, deşi încă nedovedită în plan profesional, a tânărului profesor universitar. În numai două luni, însă, chiar şi o parte dintre cei care se prosternaseră în faţa noului "copil minune" al politicii dâmboviţene aveau s-o lase mai moale, şocaţi de uşurinţa şi aroganţa cu care acesta justifica înstrăinarea, pe 2 lei, a celor mai importante resurse energetice.

În toiul scandalului iscat de vânzarea în secret a cuprului şi gazelor de şist, opinia publică a ignorat, însă, o zicere de zile mari şi negre a premierului, cum că "în statul român educaţia este un dar, un cadou, o subvenţie". Adică în niciun caz un drept, cum impune Constituţia. Culmea, în acelaşi interviu, spunea cu emfază (în contextul în care partidul pentru care guvernează tocmai îşi mazilea un intelectual) că este convins de utilitatea intelectualului în politică. "Cred că politica românească are profundă nevoie de intelectuali, pentru că acolo unde sunt ei şi unde se implică, bolile democraţiei capătă soluţii. Apelul meu e următorul: Lăsaţi intelectualii să facă politică!", declama MRU.

De ce m-am trezit să comentez? Pentru că asemenea atitudine îngroaşă, din partea unuia de la care nu te-ai fi aşteptat să-şi dea în petec în halul ăsta, dispreţul şi duşmănia guvernanţilor împotriva celor guvernaţi. După cum se vede, pentru şcolitul şi cosmopolitul nostru premier, încălcarea Constituţiei a devenit o regulă de aur şi un semn de bonton "de dreapta", fireşte. Dacă preşedintele care l-a pus în funcţie înfiera "statul asistenţial" clamând că "rromânii" nu mai trebuie să aştepte de la stat nici asistenţă socială, nici asistenţă sanitară, tânărul fost profesor ne lămureşte acum, tot contrar legii supreme, că n-ar trebui să mai aşteptăm de la stat nici asistenţa educaţională. Ce importă, deci, că cetăţenii plătesc taxe şi impozite tocmai pentru a avea dreptul la una şi la alta, dacă însuşi capii statului dau cu flit dreptului la educaţie? Căci, nu-i aşa, vorba preşedintelui, oricum şcoala scoate tâmpiţi, iar în accepţiunea premierului, poate fi bună doar dacă dă "intelectuali" pentru Partid.

Trist şi cinic e că premierul (repet, de meserie profesor) face asemenea afirmaţii într-o ţară care stă îngrozitor de prost la capitolul educaţie. Oficial, 40% din populaţia României citeşte prost sau nu ştie să citească (sunt convins că neoficial stăm şi mai rău). E adevărat, suntem şi ţara cu cei mai mulţi agramaţi cu mastere şi doctorate, cu miniştri care şi-au luat Bac-ul la 28 de ani şi cu europarlamentare pline de eşece pe propria lor limbă. Dar asta nu se pune.

Tot ce mai contează e că statul a declarat deja război şcolii şi se pregăteşte să ne prostească pe faţă cu program şi cu ideologie. Rromâne, Ţara te vrea prost!