La finele săptămânii trecute, când tot oraşul îl înjura pe primarul Bolojan pentru zăpada de pe drumuri şi trotuare, singurii care lucrau erau PDL-iştii bihoreni. Cu "buldogul" Vasile Blaga desantat de la Bucureşti, căutau de zor să-i găsească actualului edil un potrivnic suficient de credibil, dacă nu pentru a readuce Primăria în Parcul Traian, măcar pentru a le asigura o prezenţă onorabilă în următorul Consiliu Local.

Logic era ca viitorul candidat să fie Dorin Corcheş, şef pe organizaţia municipală şi lider al actualilor consilieri PDL, dar omul s-a "scos". Motivând probleme personale, Corcheş a renunţat la ceea ce oricum nu putea obţine, preferând o iluzorie deputăţie, pe care se vor năpusti, însă, toţi greii locali. Ca urmare, cum nu era să se jertfească însuşi liderul pe judeţ, pe postavul portocaliu s-au înşirat alte trei cărţi: un popă, un juvete şi un şeptar.

"Popa" e Lucian Silaghi, şeful Direcţiei de Cultură, un tip onest, depozitar al unui atu greu de ignorat în ordine sentimentală: fost director al Teatrului de Stat, a căpătat o aură de "martir" după mazilirea sa, când cu separarea etnică a instituţiei. Şi, cum totdeauna se vor găsi naţionalişti, unul ca el ar magnetiza cel puţin voturile foştilor PRM-işti.

"Juvetele" e junele Călin Mocan, şeful Gărzii de Mediu, care îşi şi doreşte candidatura, ca pe o chestie cool, de pus în CV, precum un masterat. Gură bogată, Mocan are însă şi slăbiciuni: tolerarea porcăriei de la Palota ce împute oraşul, totala lipsă de experienţă în administraţia locală şi, nu în ultimul rând, adversitatea unor camarazi ce văd în el eternul pupil al lui Seremi.

În fine, pe "şeptarul" Mihai Groza partidul ar mai paria o dată (chiar dacă o sumă mult mai mică decât în 2008): deşi atunci a pierdut, măcar ştie cum e cu organizarea. Păţit, "omul de omenie" a declinat totuşi oferta colegilor care şi atunci au aruncat toată răspunderea asupra sa, nu a lui Petru Filip, în locul căruia a încasat înfrângerea.

Spectaculos e că, în final, PDL-iştii n-au reuşit să-şi găsească niciun om de sacrificiu, ceea ce spune totul despre o organizaţie în care, mai bine de un deceniu n-a fost nimeni încurajat să se afirme pe bune, pentru a nu-l concura pe Şefu', şi ai cărei membrii se tem acum până şi să mimeze lupta.

Spectaculos, dar nu productiv, căci nici în curţile celorlalte partide nu creşte mare lucru. Dacă PSD-iştii nu s-ar fi obligat să-l susţină pe Bolojan drept candidatul unic al USL, cine s-ar fi găsit să-l înfrunte? Tot Claudiu Pop? Cât despre UDMR, parcă nici nu se mai pune problema primului loc, mai ales că alegerile se vor tranşa dintr-un singur tur de scrutin, iar românii îşi vor da sufragiile pentru cel de-al lor care are cele mai mari şanse. Iar de Vuşcan ce să zic, nici primar de sector în Ioşia nu va mai fi la vară, pe căldură.

Aşa stând lucrurile, mă şi întreb dacă va mai sări cineva să se "bată" cu Bolojan, în eventualitatea că acesta vrea încă un mandat. Căci, să nu uităm, deocamdată nu şi-a anunţat intenţia. Ar fi chiar de râsul curcilor să nu se "bage", iar ceilalţi să fie luaţi prin surprindere până şi de una ca asta...