Aerul încins a ars câmpurile și serele. În lipsa producției, prețul bucatelor a explodat. Săptămâna trecută, kilogramul de fasole verde se vindea în Piața Rogerius cu 25 lei, ca în primăvară, când era trufanda, iar castraveții au sărit la 8 lei kilogramul. Roșii de-ale noastre nu avea nimeni de vânzare. Majoritatea erau aduse din import, pentru că cele de aici au fost coapte de soare.
„N-am mai văzut așa ceva! Anul trecut, pe vremea asta kilogramul de varză era sub 2 lei. Acuma la en gros e 5 lei și în piață ajunge la 7 lei”, spune un legumicultor din Diosig, Seres Lajos. Vipia ne arde la buzunare...
„Nici nu merită recoltat”
Codul galben de caniculă din meteorologie s-a transformat în cod roșu pentru agricultură. „Conform înștiințărilor depuse de agricultori la primăriile din județ, canicula și seceta pedologică din acest an au afectat 60.000 de hectare de culturi agricole”, spune șeful Direcției Agricole Bihor, Nicolae Hodișan (foto).
Cele mai afectate sunt porumbul și floarea soarelui. „Pe parcelele verificate, gradul de calamitare variază între 30 și 50%. Valoarea pagubelor va fi cunoscută ulterior încheierii verificărilor în teren”, spune directorul.
Zona cea mai arsă este Câmpia Crișurilor, în sudul județului, cu localități ca Cefa, Salonta, Ciumeghiu și Avram Iancu, iar pierderile fermierilor sunt colosale. „În zona Sâmbăta, spre exemplu, sunt parcele unde nici nu merită recoltat porumbul. Fermierul intră în câmp cu combina doar pentru a elibera terenul pentru altă cultură”, povestește Hodișan.
Trei ani de secetă
Polul secetei începe imediat după ieșirea din Oradea spre Salonta. „N-a mai plouat cum trebuie de 3 ani. Acum două săptămâni au căzut câțiva stropi, cât să ude mașina. Când s-au oprit, am săpat în parcela de porumb, iar la 30 de centimetri solul era complet uscat”, spune Florin Ciurdariu (foto), care muncește cam 1.000 de hectare pe raza a patru comune din Câmpia Crișurilor.
Bărbatul susține că pierderile reale sunt mult mai mari decât cele din statistici. „La aprecierea pagubelor oficialitățile se bazează pe datele Institutului Național de Statistică, care nu sunt întotdeauna relevante. Dacă eu fac investiții, de la semințe la îngrășăminte, pentru o recoltă de 10.000 de tone la hectar, dar la final recoltez doar 2.000 de tone la hectar, asta înseamnă că pierderea mea este de 80%, nu de 30%, cum apreciază statul”, explică el.
Ciurdariu se așteaptă la ce-i mai rău. „Eu am investit în cultura de porumb cam 7.000 lei la hectar și o să ies în pagubă. La o recoltă de 3 tone la hectar, deși nu voi obține nici atâta, cu un preț de 0,75 lei pe kilogram, asta înseamnă că o să scot 2.250 lei la hectar, adică voi pierde aproape 5.000 lei”.
Seceta și scumpirile
Vipia a ars toate culturile, nu doar pe cele de porumb. „Am pus 50 de hectare de mazăre și n-am recoltat un bob. Numai sămânța m-a costat 200.000 lei, fără să mai calculez munca și motorina. Și aici am ieșit pe minus”, spune Ciurdariu.
Firma Frescoverde, din Nojorid, cel mai mare procesator de legume din Bihor, care preia producția de pe 1.000 de hectare, a scăzut și ea cantitățile. „Canicula diminuează producția agricolă cu circa 30% la hectar. Având în vedere că lucrăm cu furnizori din diferite zone, unele în care a mai plouat și altele în care a fost doar secetă, cantitățile preluate de la fermieri sunt cu 20% sub cele de anul trecut”, explică directorul firmei, Sorin Pogana.
Procesatorul se așteaptă la scumpiri. „Există o presiune pe prețuri, pentru că nu sunt atâtea produse ca în anii anteriori. Noi avem contracte ferme cu furnizorii, dar în piețe micii producători au crescut prețurile”, spune directorul.
Căldură mare!
Lucru rar până acum, perioadele prelungite de caniculă au ars nu doar culturile mari din câmp, ci și pe cele de roșii și legume din solarii. Efortul fermierilor de le a acoperi spațiile cu var sau umbrare, pentru a le răcori, s-a dovedit zadarnice.
„Orice faci, în solar este foarte cald. Fierbințeala face florile să avorteze, favorizează înmulțirea dăunătorilor și coace forțat legumele, stricându-le gustul”, explică Seres Lajos (foto), legumicultor din Diosig.
Dacă anii trecuți fermierul avea în solarii roșii până toamna târziu, în vara asta s-au terminat de câteva săptămâni. „Până prin octombrie nici n-o să am ce duce la piață”, zice bărbatul.
S-a „stricat” augustul!
Legumicultorii încearcă să se adapteze la noile realități climatice. „De câțiva ani îmi pregătesc culturile așa încât prin 15 iulie să termin recoltatul, iar peste vară solariile să fie goale”, spune Marcel Maxim, din zona Satu Nou.
În spațiile închise, unde nu adie nici vântul, arșița e mai intensă decât în câmp, oprind plantele din creștere. „Indiferent că este vorba de roșii, ardei sau fasole, la peste 30 de grade plantele nu mai germinează. Înfloresc, dar nu leagă rodul. Poți să le dai apă până le îneci, că tot degeaba”.
De când cu arșița, adaugă Maxim, luna august nu mai este bună nici pentru agricultură, nici pentru vânzări. „Pe căldurile astea lumea merge în concediu, la supermarket, oriunde la răcoare, dar nu intră în piață. Decât să lucrezi în pagubă, mai bine te pregătești pentru toamnă”, e concluzia sa.
După o vară încheiată în cea mai mare parte în pierdere, fermierii își pun speranța în următorul ciclu de producție. Indiferent de specializare, își acoperă găurile cum pot, își rostogolesc creditele și, ca într-un banc din timpul comunismului, privesc doar înainte. Că înainte era mai bine...
VARA VIPIEI. Dogoarea a oprit dezvoltarea porumbului pe zeci de mii de hectare, iar seceta a crăpat pământul. Crescătorii de animale se plâng că pășunile s-au uscat atât de tare încât oile nu mai au ce să pască
„De la sfârșitul lunii mai până acum avem doar temperaturi de circa 35 de grade. Nici noaptea, când are loc fecundarea porumbului, nu coboară sub 25 de grade. Pentru că este prea cald, polenul se sterilizează și planta nu mai produce”
Florin Ciurdariu
PROVOCAREA CIOBANILOR
„Animalele nu au ce mânca!”
Vipia a afectat și sectorul zootehnic. „În anii trecuți au mai fost perioade de caniculă de 3-4 zile, dar nu au ținut niciodată, ca acum, cu lunile. Toate câmpurile sunt galbene. Efectiv, nu poți să-ți scoți oile la păscut, că nu au ce mânca”, spune Ionică Sterp, din Mădăras, vicepreședinte al Asociației Ciobanilor Profesioniști din România.
Ciobanul, care crește 1.000 de oi, este cât se poate de sumbru. „Dacă nu plouă în următoarele două săptămâni, ca să înverzească pășunile, nu știu ce ne așteaptă. Animalele nu mai au ce mânca pe câmp, iar crescătorii s-au apucat deja să le dea din furajele depozitate pentru la iarnă și nu o să le ajungă”, explică Sterp.
La fel ca în cazul legumelor, și în zootehnie se vor resimți în prețuri efectele caniculei. „Din moment ce tu ai cheltuieli de două ori mai mari, pentru că nu poți scoate animalele la păscut, nu o să mai poți vinde anul viitor mielul cu 20 lei pe kilogram, în viu, ci poate cu 23 lei sau mai mult, ca să mai recuperezi din cheltuieli”, spune ciobanul.
Reprezentanții asociației s-au întâlnit săptămâna trecută la București cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, pentru a cere sprijin.
UN SFERT DIN TOTAL
2 milioane
de hectare de culturi agricole din țară au fost pârjolite anul acesta de canicula prelungită