Seceta a pus fermierii pe jar. Uscăciunea şi canicula au pârjolit tot ce creşte în câmp, de la porumb şi soia până la floarea soarelui şi cartofi.

Dacă în unele zone agricultorii speră încă la o ploaie care să-i scoată pe zero, cei din nordul judeţului trag deja linie sub un an agricol încheiat pe pierdere. "Mă gândesc să las porumbul în câmp. Decât să cheltui 500 lei la hectar ca să recoltez nimic, mai bine bag doar 300 lei pe hectar şi-l toc acolo pe loc. S-a copt forţat şi animalele nu-l mănâncă", povesteşte Gheorghe Danciu, fermier din Curtuişeni.

16.000 de hectare calamitate

Recolte de porumb distruse integral şi producţii de floarea soarelui, soia, pepeni şi cartofi grav afectate! Reprezentanţii asociaţiilor de producătorilor agricoli anunţă pierderi de circa 2 miliarde de euro la nivel naţional. Şi e vorba doar de banii băgaţi în îngrăşăminte şi lucrări!

Cea mai grea situaţie se înregistrează în Moldova. Pe fondul secetei prelungite şi al caniculei din ultimele săptămâni, fântânile au secat şi mii de hectare de recolte au fost distruse. Feriţi până de curând de fenomene meteo extreme, bihorenii nu stau nici ei mult mai bine. "La sfârşitul lunii iulie aveam deja sesizări de pierderi de producţie şi chiar calamitare completă pentru 16.000 din cele 80.000 hectare de teren plantate cu porumb. O situaţie la zi vom avea la sfârşitul acestei săptămâni, dar revenirea caniculei va creşte, cu siguranţă, suprafeţele afectate", spune Nicolae Hodişan (foto), şeful Direcţiei Agricole Bihor.

Pe lângă pierderile la porumb, pârjolul a distrus recoltele de pe încă 10.000 de hectare de floarea soarelui, soia şi cartofi. Cele mai afectate zone sunt chiar lângă Oradea, pe arealul Sântandrei, Palota, Cheresig, şi în vecinătatea oraşului Valea lui Mihai, pe direcţia Şimian, Tarcea şi Sălacea.

Polul pârjolului

Pierderi record se înregistrează în comuna Curtuişeni, unde pământurile cernoziomice se întrepătrund cu cele nisipoase. Conform evidenţelor primăriei locale, din cele 5.800 hectare de teren agricol, seceta a afectat peste 4.800, din care pe 2.870 recoltele au fost efectiv mistuite. Porumbul s-a uscat în câmp, iar recoltele de  lebeniţă, cartofi, dovleci şi soia au fost afectate grav.

"N-a plouat cu adevărat de ani de zile. Pământul e uscat, pentru că nici măcar în iarnă n-am avut precipitaţii. Puteai umbla cu maşina pe câmp ca pe stradă", povesteşte agronomul Gyula Gabor. Pe pământurile nisipoase, ce n-a uscat seceta a ars canicula. "Cine a umblat pe nisip fiebinte ştie cum e. La temperaturi de 36 de grade în aer, în sol se fac peste 70 de grade Celsius. Căldura arde planta de la rădăcină", spune bărbatul.

Deşi mai este cam o lună până la vremea recoltatului, în Curtuişeni majoritatea lanurilor de porumb au deja o culoare gălbui-argintie. Cei mai mulţi tulei, care în plin august ar trebui să depăşească un strat de om, abia dacă ajung până la brâu. Până şi plantele care, beneficiind de pământ ceva mai roditor şi de lucrări agricole costisitoare, au crescut cât de cât, au ştiuletele de-o palmă, cu şirul boabelor ştirbit ca gura unei babe. "La floarea soarelui este la fel. Seminţele s-au format goale şi puţinele cu miez sunt mâncate de grauri", povesteşte Gabor.

Un an pe pierdere

Fermierul Gheorghe Danciu (foto) din Curtuişeni ştie deja că va închide anul pe pierdere. Canicula i-a prăjit bucatele din câmp. "Am băgat în lucrări, în seminţe şi tot ce trebuie cam 2.500 lei la hectar şi nu ştiu dacă o să scot 200 lei". Bărbatul s-a împrumutat din bancă ca să poată lucra o suprafaţă de 76 hectare, parte din ele luate în arendă, iar acum se întreabă din ce îşi va plăti datoriile. "Refuz să mă gândesc la ce-o fi. E clar că nu se mai poate face nimic. De-acuma degeaba plouă. Ne ajută doar la arat", zice agricultorul.

Situaţia este identică şi lângă Oradea, la Palota. "Efectiv, nu ştiu ce-o să recoltez. Cam 70% din ce e pe câmp s-a uscat. Şi când a plouat, a picurat doar, iar la temperaturi de 38 de grade pământul s-a uscat în câteva minute", spune fermierul Peter Dorner.

În ciuda înmulţirii perioadelor de secetă, agricultorii se codesc să investească în sisteme de irigaţii. Danciu a făcut un calcul şi i-a ieşit ca fiind nerentabile. "La noi nu trece curs de apă. La 10 hectare ţi-ar trebui cam 20 de fântâni. Să zicem că obţii aprobare pentru ele, cheltui pe ţeavă, cumperi motorină pentru pompe, ţii oameni la udat, cheltui o grămadă de bani după care, la recoltat, te trezeşti că în altă parte a plouat şi porumbul trece cu 30 de bani kilogramul. Şi-ai muncit, şi-ai cheltuit, şi pierderea ta e mai mare!", zice fermierul.

Setea de irigaţii

În ciuda scepticismului agricultorilor, verile tot mai fierbinţi fac irigaţiile obligatorii. În Bihor, instalaţiile de pe cele 8.000 de hectare udate de comunişti au fost distruse, iar fărâmiţarea proprietăţii agricole face imposibilă reamenajarea lor. Un sistem este rentabil când deserveşte peste 50 de hectare, iar cheltuielile se absorb în preţul produselor.

Culmea, în ţară se poate! La nivel naţional sunt irigate 780.000 hectare de teren, iar suprafaţa poate fi dublată. La cererea fermierilor constituiţi în asociaţii de udători, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) retehnologizează şi reporneşte vechile instalaţii. Amenajarea sistemului secundar revine agricultorilor, însă investiţia poate fi făcută din fonduri UE. "În ţară, 180 de asociaţii de udători şi-au reabilitat instalaţiile. Sumele accesate pot urca la 1 milion de euro fără nicio contribuţie proprie", zice directorul adjunct al ANIF, bihoreanul Traian Bodea (foto). În ciclul bugetar 2014-2020 suma alocată naţional refacerii irigaţiilor se ridică la 400 milioane euro. "Acesta ar putea fi ultimul tren!", avertizează Bodea.

Prima asociaţie locală de udători ar putea fi constituită luna aceasta. Reprezentanţii Camerei Agricole Bihor s-au întâlnit în urmă cu două săptămâni cu cei ai Direcţiei Agricole şi ai ANIF, stabilind că vor reveni în august cu un demers concret. În fond, nu-i greu de ales. Ori se aliază să supravieţuiască în comun, ori rămân dezbinaţi să piardă cu toţii. Pentru că seceta nu iartă pe nimeni...

APĂ EXISTĂ!
"Nu avem restricţii de consum"

În ciuda secetei prelungite, în Bihor nu există o criză de apă. "Avem stocate în baraje peste 150 milioane de metri cubi de apă, aşa că nu se pune problema instituirii unor restricţii de consum", spune Pasztor Sandor (foto), directorul tehnic al ABA Crişuri.

Potrivit evidenţelor instituţiei, circa 20% din afluenţii din zona de amonte a celor trei Crişuri au secat, pe fondul secetei, dar judeţul se poate baza fără probleme pe rezervele din acumulările de ape. "Facem eforturi să alimentăm din priza de la Tărian pescăriile din Cefa, Tămaşda şi Homorog. Problema este că la 27-30 de grade, cât are apa, e prea caldă".

Potrivit directorului, fermierii din zona Cheresig, Diosig, Tarcea şi Toboliu au primit aprobare să folosească apa din canalele colectoare pentru irigarea câtorva zeci de hectare. Oricum, puţin...