Ne-a trecut glonțul pe la ureche. E cea mai uzitată metaforă pentru a descrie situația României după un an de campanii electorale sub un război informațional fără precedent. Pe unii i-a dus la urne furia anti-sistem, pe alții frica de a nu pierde ce au câștigat cu greu.
La final încleștării, între izolaționiștii care clamau o neutralitate ce ar fi îndepărtat de facto România de UE și de NATO, apropiind-o în schimb de Rusia, și pro-occidentalii interesați de progres, a câștigat, în premieră, un independent, Nicușor Dan, care a reușit cea mai spectaculoasă răsturnare de scor față de favoritul din primul tur, George Simion. Consecințele de abia acum se vor face simțite, pentru că și societatea, și statul trebuie să găsească soluții la probleme vitale.
BIHOREANUL vă prezintă o interpretare a votului, dar și efectele pe care acesta le-a determinat și e de așteptat să le mai provoace.
Și-n Bihor, tot Nicușor
Pe 18 mai, românii s-au prezentat masiv la urne: au votat 11.641.866 alegători (64,72% din total). La finele zilei, Nicușor Dan câștiga cu 53,60% (6.168.642 voturi), iar George Simion a obținut 46,40% (5.339.053 voturi) după ce în primul tur fusese favorit (cu 40,96%, adică 3.862.761 voturi, Dan luând atunci 20,99%, cu 1.979.767 voturi). A fost cea mai spectaculoasă răsturnare de scor din istoria prezidențialelor: un handicap de aproape 2 milioane de voturi a fost surmontat într-un avantaj de aproape 830.000 voturi.
În Bihor, finala a consemnat o prezență sub media națională - 58,34% (289.819 votanți din totalul de 496.810). Dacă pe 4 mai Nicușor Dan fusese al treilea, cu 14,04% (33.191 voturi) și George Simion ocupase locul secund cu 31,62% (74.768 voturi), acum cel dintâi a obținut 63,63% (181.995 voturi), iar liderul AUR 36,37% (104.029 voturi).
Dan a luat peste 80% mai ales în comunitățile maghiare (Buduslău 92,17%, Borș 88,65%, Sălacea 88,62%, Valea lui Mihai 84,75%, Cherechiu 84,65%, Biharia 83,61%, Tarcea 83,15%, Paleu 82,08%, Cetariu 80,6% etc), a doua zi președintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ödön, subliniind aportul acestora. UDMR, a spus el, nu e „nici coloana Rusiei, nici coloana Ungariei, ci coloana comunității maghiare din România”, care „dorește ca România să meargă înainte”.
Nicușor Dan a câștigat și în urbanul mare (Oradea 73,26%) și mic (Salonta 72,35%, Marghita 72,39%, Beiuș 62,84%, Ștei 58,76%, Aleșd 55,06%, Vașcău 53,66%), pe când Simion într-un singur orășel (Nucet 53,19%) și în 50 de comune ai căror primari PNL și PSD nu și-au convins susținătorii de anul trecut sau nici nu au încercat (Avram Iancu 67,9%, Ceica 66,92%, Dobrești 66,91%, Borod 64,38%, Lăzăreni 64,18%, Olcea 62,71%, Pietroasa 61,94%, Boianu Mare 60%).
Cine cu cine
Sociologii au studiat profilul alegătorilor, prefigurat încă de duminică de universitarul orădean Adrian Hatos, care spunea că diferența o fac „clasa de mijloc urbană” și „votanții care nu au fost în turul I”.
O analiză INSCOP a arătat că tinerii de 18-24 ani l-au votat masiv pe Dan (70,2% din cei prezenți), persoanele între 45-55 ani și cele peste 65 ani (64%), pe când Simion a luat mai multe voturi de la segmentele 25-34 și 35-44 ani. Femeile l-au preferat pe Dan în proporție mai mare decât pe Simion (58,2%), iar pe Simion mai mult bărbații (53,2%). Pe candidatul AUR l-au vrut 68,6% din alegătorii cu studii primare și 46% cu studii medii, iar pe Dan majoritatea celor cu studii superioare (81,6%).
Sociologii au analizat și transferul de voturi între scrutinuri, constatând că Nicușor Dan a atras în finală peste 550.000 voturi date inițial candidatului AUR. Potrivit profesorului Mircea Comșa de la Universitatea Babeș-Bolyai, Dan a convins 1,5 milioane de noi alegători dintre cei aproximativ 2,1 milioane care au participat doar la finală, primind aproape 70% din voturile acestora. De asemenea, a fost preferat de majoritatea votanților lui Crin Antonescu (87%) și Victor Ponta (60%) din primul tur, chiar dacă aceștia l-au atacat. Doar 1,2% dintre cei care l-au votat pe Dan în primul tur l-au votat în turul II pe Simion, pe când 4,6% din voturile acestuia s-au dus în finală la independent.
Sociologii au remarcat și ponderea uriașă a voturilor date pentru Nicușor Dan de etnicii maghiari (90%), la fel și a celor din Republica Moldova (88%).
Resorturile votanților
Observatorii consideră că pe Simion l-a pierdut agresivitatea față de cei care nu erau de acord cu el, față de instituții și față de reguli. „Ce mă fac eu cu voi?”, întrebarea pe care a pus-o după ce s-a văzut câștigător pe 4 mai, a pus pe gânduri mulți români care s-au mobilizat pentru a furniza, de fapt, adevărata victorie împotriva „sistemului” incompetent, corupt, mincinos și demagogic. „Mulțumesc lui Simion că a unit ungurii cu românii, gay-ii cu heterosexualii, IT-iștii cu TIR-iștii și pe Cărtărescu cu Dani Mocanu”, a comentat hâtru un orădean, Sergiu Aursulesei, pe Facebook.
Electoratul a arătat că își dorește stabilitate, iar Simion a eșuat pe mâna lui, din cauza aroganței, a gafelor de la singura dezbatere televizată (concedierea a 500.000 de bugetari „paraziți”), comportamentul contradictoriu (fuga de la toate celelalte dezbateri), prejudiciile aduse țării (la Paris a insultat Franța; a mulțumit SUA pentru menținerea vizelor) și lipsa de scrupule (apropierea de Viktor Orbán după ce atacase maghiarii).
Ba albă, ba neagră
Liderul AUR și-a arătat labilitatea și în seara votului, și în zilele ce au urmat. Nicușor Dan a reacționat abia după exit poll-urile ce-l dădeau pe primul loc cu un avans suficient cât să nu fie „întors” din Diaspora (unde Simion avusese 61% în primul tur), spunând că „victoria este a românilor care vor o schimbare profundă a țării”, pledând pentru o reconciliere națională și cu „românii revoltați”, și promițând că va face tot ce ține de el ca „Statul Român în sfârșit să slujească cetățenii acestei țări”.
În schimb, George Simion (foto) a invocat un așa zis sondaj Realitatea Plus pentru a se declara președinte: „Suntem câștigătorii clari ai acestor alegeri. Revendicăm victoria în numele poporului român”. După câteva ore, părea că și-a revenit, felicitându-l pe Nicușor Dan că „a câștigat alegerile” și și-a recunoscut înfrângerea „chiar dacă este greu să simțim acest gust amar”.
L-a ținut, însă, doar o zi, căci marți a revenit la comportamentul care l-a consacrat: a anunțat că va cere anularea alegerilor, care ar fi fost fraudate prin implicarea unor „actori statali”, precum Franța (care ar fi cerut fondatorului Telegram să cenzureze „vocile conservatoare”) și Republica Moldova (unde voturile ar fi fost cumpărate cu 100 milioane euro), dar și prin vot multiplu. „Nu-s muiere cu năframă”, a zis liderul AUR, susținând că își felicitase contracandidatul pentru a opri „o vărsare de sânge” și amenințând că „toţi cei care s-au situat de partea contracandidatului meu cu bună ştiinţă, din ticăloşie, pentru bani sau din alte motive o să regrete”.
„Primește ordine”
Agresivitatea sa a stârnit îngrijorări. „Continuă să joace rolul unei marionete manevrate de la Kremlin”, a spus PSD-istul Alfred Simonis, arătând că liderul AUR e periculos „nu doar pentru stabilitatea democratică, ci și pentru siguranța publică”. Un coleg, Mihai Fifor, a cerut intervenţia autorităţilor, la fel ca Alexandru Muraru (PNL), iar Dominic Fritz (USR) a subliniat că discursul lui Simion vine din „manualele de propagandă scrise în Rusia”.
Diverși formatori de opinie au legat „sucirea” lui Simion de linia propagandei de la Moscova, în acea zi Russia Today arătând copios români ce-și tăiau pașapoartele pe TikTok și clamând retragerea cetățeniei pentru românii basarabeni. Până și Gigi Becali, deputat ales pe lista AUR, s-a dezis de Simion spunând că acesta „primește ordine de la un general din Cluj și o structură din Viena”, capitală unde serviciile ruse sunt ca la ele acasă.
STS și AEP au demontat acuzațiile lui Simion, iar CCR i-a respins joi, cu unanimitate de voturi, contestația neînsoțită, de altfel, de nicio probă, validând victoria lui Nicușor Dan. O „continuare a loviturii de stat”, a zis șeful AUR, cerând susținătorilor să-i rămână alături pentru că „în foarte scurt timp vom avea iarăși alegeri și va trebui să fim mult mai pregătiți!”.
Bolojan premier? Depinde de PSD
Un sondaj realizat de ARA Public Opinion înaintea finalei prezidențiale arăta că o majoritate de 35% a persoanelor chestionate l-ar dori în fruntea Guvernului pe Ilie Bolojan (22% pe Călin Georgescu, 15% pe Marcel Ciolacu), iar președintele ales a spus în mai multe rânduri că are aceeași preferință.
Formarea unui nou guvern depinde, însă, de PSD, cel mai mare partid, semi-retras de la guvernare după primul tur. Marți, când Ciolacu a renunțat la șefia formațiunii, înlocuitor a devenit Sorin Grindeanu, semn al lipsei de apetit pentru reforme și pentru refacerea coaliției de guvernare cu PNL și UDMR, plus USR. Ca să nu dea impresia că fuge de responsabilitate, Grindeanu a susținut că „opinia majoritară este de a avea opoziție constructivă”, dar că totuși colegii i-ar fi încredințat un „mandat deschis la orice discuție”. Așadar, PSD are pe masă toate opțiunile: fie participarea la guvernare, fie intrarea într-o „opoziție constructivă”, fie să facă „o opoziție totală”.
Cei doi parlamentari de Bihor, senatorul Aurel Mohan și deputata Corina Ene, s-au declarat pentru implicarea la guvernare, „pentru România” și „pentru viitorul acestui partid”. Partid pe care, de altfel, Victor Ponta e gata să-l preia ori să-l rupă, risc mult mai mare în opoziție, unde PSD ar putea să scadă și mai mult, alături de „suveraniști”, cum a pățit-o și USR.
Între curățenie și divizare
Între celelalte partide considerate pro-europene, doar UDMR se bucură de stabilitate, liderii săi reconfirmându-și legitimitatea prin votul etnicilor maghiari. USR s-a salvat prin susținerea lui Nicușor Dan, care i-a fost fondator, nu a Elenei Lasconi, dar e de văzut dacă își învață lecțiile, căci nu-i destul să te proclami reformator dacă din afară ești văzut ca imatur.
Revenit la șefia PNL, depersonalizat în ultimii ani la remorca PSD, Ilie Bolojan va fi obligat să facă curățenie, cu atât mai mult cu cât și aici pândesc pe margine personaje ca Lucian Bode ori Hubert Thuma, baron de Ilfov, iar mai nou, se pare, și Crin Antonescu.
De partea cealaltă, „suveraniștii” trec și ei prin convulsii: co-fondatorul AUR, Claudiu Târziu, a adunat transfugi de la Simion pentru un nou partid, Acțiunea Conservatoare, iar de la POT și-au anunțat plecarea 5 dintre cei 7 senatori și 7 deputați din cei 21. „Consumabili”, i-a numit Anamaria Gavrilă...
Recuperarea, o urgență
Președintele ales, Nicușor Dan, a estimat că discuțiile pentru un nou Guvern vor dura între 2 și 4 săptămâni, iar prioritară va fi reducerea deficitului bugetar. Pacea socială rămâne și ea, însă, o urgență, fiindcă peste 5,3 milioane de români au votat vrăjiți de populism, astfel că tot ce i-a sedus - frustrări, fake-uri, vulgaritate, agresivitate, opacitate la dialog și furie contra „sistemului” - pot produce în continuare daune.
Prin urmare, țara are nevoie de coeziune, iar a reuni acei români care cred că au pierdut - deși în realitate inclusiv ei au de câștigat - trebuie să fie nu un act de empatie, ci o necesitate. Altfel, data viitoare, glonțul nu va ocoli România, ci o va lovi din plin.
ALEGERI MODEL
Rezultat recunoscut
Țările europene au recunoscut prompt alegerile din România, între primii șefi de state și de guverne care l-au felicitat pe noul președinte fiind reprezentanții Franței, Republicii Moldova, Germaniei și Italiei.
Speranța supremă a susținătorilor AUR, că SUA nu va recunoaște scrutinul, s-a risipit după ce administrația de la Washington a transmis prin Ambasada de la București că „așteptăm cu interes să colaborăm cu Nicușor Dan, în calitate de președinte al României, și cu noul guvern, pentru a promova prioritățile noastre comune - apărarea, energia și parteneriatele comerciale”.
Șeful Comisiei Electorale a SUA, Trey Trainor, a lăudat autoritățile române pentru organizarea alegerilor, spunând că „sistemul României se distinge ca model de transparență, securitate și dăruire civică”, și chiar a subliniat că țara „ar trebui să învețe” din acest model.