Investiţiile din ultimii ani pentru dotarea spitalelor şi perfecţionarea personalului medical care le deservesc încep să "împingă" sistemul sanitar orădean spre performanţe de nivel european.
Cea mai recentă dovadă o furnizează echipa secţiei de Neurologie a Spitalului Judeţean, distinsă pentru eficienţa tratării pacienţilor care au suferit accidente vasculare cerebrale, la un congres la care au participat mii de medici din toată Europa, din sute de spitale.
Nici măcar "trenul de Cluj"
"Până acum 7 ani, bihorenii care sufereau accidente vasculare cerebrale nu aveau, practic, şanse de supravieţuire", spune şefa secţiei, dr. Monica Sabău (foto).
Explicaţia e dezolant de simplă: AVC-urile se produc când o arteră care alimentează creierul cu sânge se sparge sau este blocată de un cheag, fapt ce determină deteriorarea ori moartea celulelor nervoase, iar pacientul fie încetează din viaţă, fie rămâne cu sechele care îl transformă într-o povară pentru familie - paralizii, tulburări de vedere, de echilibru, de vorbire.
Evident, medicina modernă nu este neputincioasă, urmările AVC putând fi înlăturate prin trombolizare (administrarea unei substanţe speciale care dizolvă cheagul de sânge), dar rapiditatea şi precizia intervenţiilor sunt vitale. Fereastra terapeutică, adică intervalul de timp în care medicii pot interveni, este foarte îngustă: ideal ar fi ca intervenţia să aibă loc în cel mult 90 de minute. După 4 ore şi jumătate devine inutilă, aşa că pentru orădeni nici măcar "trenul de Cluj" nu era o soluţie, din simplul motiv că pacientul nu putea fi investigat, diagnosticat, transportat şi trombolizat într-un timp atât de scurt.
173 de vieţi salvate
Tocmai necesitatea de a salva vieţile pacienţilor şi de a evita ca supravieţuitorii să rămână cu sechele, mai ales că victimele sunt tot mai tinere, a fost raţiunea înfiinţării secţiei de Neurologie a Spitalului Judeţean în 2010, cu 5 medici la 30 de paturi.
"Făceam câte 7 gărzi pe lună", îşi aminteşte doctoriţa Sabău, revenită de la Congresul European Stroke, desfăşurat la Praga pe 18-19 mai, cu placheta de aur a Asociaţiei Europene de profil (ESO), drept recunoaştere a profesionalismului şi eficienţei în tratarea pacienţilor cu AVC. "După 2 ani de la înfiinţare am început să facem tratament prin fibrinoliză, iar Oradea a fost inclusă în Programul Naţional de Tratament al AVC Acute. Acum avem 7 medici şi 173 de proceduri de acest tip efectuate cu succes", spune dr. Sabău.
Reţeaua vieţii
Anul trecut, la fel ca toate celelalte 10 spitale din România aflate în programul naţional, Judeţeanul a fost inclus şi în aşa-numita reţea europeană Angels, sub egida ESO, care ţinteşte creşterea calităţii asistenţei pentru pacienţii cu AVC. "Toate spitalele din reţea sunt evaluate după numărul şi eficienţa procedurilor de tromboliză, după modul de investigare a pacienţilor, de exemplu în cât timp sunt supuşi examinării CT. Noi stăm chiar excepţional, la noi se face CT-ul chiar la internare", explică dr. Sabău.
Scopul ESO nu e însă statistic, de consemnare, ci pragmatic, urmărind ca în câţiva ani în Europa să existe 1.500 spitale apte să salveze vieţile persoanelor cu AVC, prin adoptarea unor standarde comune pentru evalurea pacienţilor, realizarea tratamentelor de urgenţă şi îngrijirea pe parcursul spitalizării şi după externare.
Efort colectiv
Performanţa neurologilor orădeni nu ar fi fost posibilă fără dotarea cu echipamente precum ecograful Doppler, ce permite "vizualizarea" stenozelor şi ocluziilor vaselor cerebrale şi cervicale, fără CT, laborator performant şi ecocardiograf, şi nici fără colaborarea cu doi dintre coordonatorii programului naţional, profesorii Ovidiu Băjenaru şi Cristina Tiu de la Spitalul Universitar din Bucureşti, sub "mâna" cărora mulţi s-au şi perfecţionat.
O contribuţie decisivă au avut însă şi colegii din spital, de la UPU, Imagistică, Laborator, Cardiologie, Chirurgie vasculară, Interne. De pildă, cum dozajul substanţei folosite în tromboliză se calculează după raportul kilograme-corp, UPU s-a dotat cu un cântar utilizabil inclusiv în cazul pacientului adus pe targă. La fel, fără informaţiile prompte ale imagiştilor, neurologii nu ar cunoaşte întinderea AVC-ului. Ba succesul depinde chiar şi de morfopatologi: "Uneori, când nu reuşim salvarea pacientului, rugăm familia să accepte autopsia, iar datele morfopatologilor ne ajută să învăţăm şi din eşecuri".
Pentru neurologii orădeni distincţia europeană e cu atât mai încurajatoare cu cât se suprapune pregătirilor pentru înfiinţarea unei Unităţi de Accidente Vasculare Acute, menite să asigure reabilitarea post-AVC a pacienţilor, în condiţiile în care în prezent doar 20% dintre aceştia beneficiază de recuperare medicală. O situaţie nedreaptă pentru bolnavi şi frustrantă pentru medici, dar care poate să fie schimbată...