Luna asta se face anul de când furia dezlănţuită împotriva unui premier abuziv dădea României un preşedinte despre care mulţi visau că o va transforma, pas cu pas, într-o ţară a lucrului bine făcut. Cât ne-am înşelat se vede acum. Premierul e acelaşi, încă şi mai obraznic, iar de noul "tătuc" ne-am lămurit: e ca şi cum n-ar fi.
Dezamăgirea că toate partidele şi toţi politicienii au ajuns "aceeaşi mizerie" e amplificată de o succesiune de scandaluri fără precedent care se năpustesc valuri-valuri. Seria este neîntreruptă de la moţiunea de cenzură, când PSD-iştii şi-au salvat premierul legându-se de bănci la fel ca odinioară PDL-iştii, iar liberalii, timoraţi de camarazii portocalii, n-au îndrăznit nici să le amintească foştilor tovarăşi din USL promisiunea că nu vor plagia "oile lui Boc". Şi mai jenanţi s-au arătat la votarea noului Cod Fiscal, retrăgându-şi propriile amendamente pentru diminuarea TVA peste cât a vrut PSD imediat ce preşedintele i-a atenţionat asupra golului bugetar. De n-o făcea acesta, cred că liberalii s-ar fi întrecut şi astăzi în populism cu PSD-iştii.
Votul prin corespondenţă, altă înfrângere de pomină: după ce au condus comisia care trebuia să dea şi "căpşunarilor" garanţia votului, au dat bir cu fugiţii, iar acum, când PSD-iştii au făcut o lege pe placul lor, ce permite frauda organizată, nu-s în stare nici să-i arate cu degetul. La fel de împiedicată le-a fost prestaţia la votul pentru-contra Udrea, lăsând-o cu sutienul şi imunitatea intacte, parcă de teama şantajului că le vor fi date în vileag şi lor mânăriile.
Un singur semn de trezie au dat anul acesta, după moartea moto-poliţistului din coloana lui Oprea. La început, sfielnica Alina Gorghiu i-a reproşat timid vicepremierului "carenţele de comunicare", cum avea s-o facă, la fel de sfătos, şi preşedintele. Împinşi de la spate de indignarea generală, abia au cutezat apoi să ameninţe cu o banală moţiune simplă, iar Vasile Blaga să anunţe un miting împotriva Generalului-Izmană. Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, ci doar o continuă pe alta într-o nouă formă, "Interesul Naţional" cu care PNL-iştii îşi plănuiau propria soluţie imorală e salvat in extremis de altă tragedie, cea a incendiului din clubul bucureştean, soldat cu sute de victime, morţi şi răniţi. Ce miracol pentru Oprea să stea lângă Arafat şi să îngaime întruna că i-a "raportat" situaţia preşedintelui...
Defetiştii tot spun că ne merităm soarta, iar acum le dau dreptate. Chiar dacă nu doar legea, ci şi decenţa ne-ar fi impus să ne abţinem de la "orice manifestări culturale, sportive şi artistice", ne-am băgat picioarele în el de doliu naţional şi am continuat să huiduim şi să tropăim pe stadioane, în arene, pe stradă. Cum n-am văzut să se fi amânat niciuna dintre asemenea "manifestări", e semn că suntem pregătiţi de următoarea pacoste. Să vină, că tot ni se rupe.