Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că îl susține în continuare pe Adrian Veștea pentru funcția de premier și că își asumă decizia de a-l nominaliza, chiar dacă aceasta a provocat o criză în PNL, partid care nu fusese consultat înaintea desemnării.
Întrebat vineri, la Bruxelles, într-o conferință de presă, de ce l-a numit pe prim-vicepreședintele PNL fără consultarea conducerii liberale și de ce nu a ales un reprezentant PSD, șeful statului a evitat să dea un răspuns direct, invocând riscul ca orice explicație detaliată, în această etapă, să fie interpretată ca o intervenție în procesul constituțional de învestire a Guvernului.
„Suntem într-o perioadă în care atributul meu constituțional este să nominalizez. În perioada între momentul în care eu nominalizez și momentul în care Guvernul trece sau nu trece, în opinia mea, orice declarație cu privire la acest proces poate să fie considerată o intervenție neconstituțională în proces. De asta sunt rezervat în a da explicații detaliate”, a răspuns Nicușor Dan când a fost chestionat despre lipsa consultării cu PNL.
Președintele a susținut însă că desemnarea lui Adrian Veștea a fost, în opinia sa, varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament, în condițiile în care niciun partid nu i-ar fi prezentat o soluție de majoritate după căderea Guvernului.
„Varianta Veștea este varianta pe care eu am considerat-o potrivită pentru a strânge o majoritate și a ieși, în sfârșit, din criza aceasta”, a spus șeful statului, adăugând că a avut în vedere două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale a României și evitarea unei căderi economice bruște.
Întrebat dacă regretă nominalizarea, în contextul rupturii din PNL și al fragmentării scenei politice, Nicușor Dan a răspuns că își asumă alegerea făcută. „Este o alegere pe care mi-o asum, o alegere care, în baza informațiilor pe care le-am avut, avea cele mai mari șanse să treacă în Parlament”, a afirmat președintele.
Spre finalul conferinței, întrebat direct dacă îl mai consideră pe Adrian Veștea „bun de premier”, șeful statului a răspuns scurt: „Desigur”.
„Speranță” în partidele „pro-occidentale”
Nicușor Dan a respins și ideea că desemnarea lui Veștea ar însemna o deschidere spre o susținere a unui guvern de către partidele naționaliste, spunând că „nu s-a schimbat nimic” față de poziția sa anterioară. „Am dat un mandat și am speranța că partidele pro-occidentale vor vota prim-ministrul pe care eu l-am desemnat”, a spus președintele.
Întrebat ce se va întâmpla dacă va fi nevoie de susținerea AUR, președintele a spus că nu vrea să intre în „scenarii”, adăugând că sunt „foarte multe ipoteze” și că nu vrea să le comenteze în acest moment.
Hotărârea Tribunalului Ilfov, „insignifiantă”
În aceeași conferință, șeful statului a făcut referire și la cele trei decizii din justiție care au stârnit reacții puternice în spațiul public: sentința în cazul lui Dominic Fritz, plasarea primarului Capitalei, PNL-istul Ciprian Ciucu, sub control judiciar, și hotărârea Tribunalului Ilfov de suspendare a deciziilor BPN al PNL.
Nicușor Dan a spus că tensiunea din societate face ca „orice se întâmplă și ar putea să sune a ceva” să devină motiv de revoltă, dar a subliniat că România se află într-o criză politică, nu într-o criză a statului.
Referindu-se la decizia Tribunalului Ilfov, șeful statului a evitat să se pronunțe pe fond, dar a minimalizat efectele acesteia. „E o hotărâre, habar n-am, din nou nu mă pronunț pe o hotărâre judecătorească, dar care, ca efecte, este, cum să vă spun, insignifiantă”, a declarat Nicușor Dan.
El și-a explicat afirmația spunând că, în practica politică postdecembristă, partidele nu au fost împiedicate să excludă membri atunci când au existat astfel de decizii politice. „Adică, în 35 de ani de democrație, ați văzut vreun partid care să se jeneze să dea oameni afară, pentru că există un motiv sau nu există un motiv? Evident, e o voință politică, care n-a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanțele de judecată”, a adăugat președintele.
Președintele a mai spus că timpul presează România în actuala criză politică, invocând inclusiv atenția piețelor financiare asupra țării.