Președintele Nicușor Dan susține că șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, nu se numără printre persoanele care au participat la reprimarea Revoluției din 1989 ori a manifestațiilor din Piața Universității, deși documentele și mărturiile prezentate de Recorder îl plasează în dispozitivele mobilizate în ambele momente.
Șeful statului a afirmat că titlul investigației nu este justificat de conținut și a recunoscut că nu a făcut evaluarea managerială individuală a lui Pahonțu, pe care o anunțase la începutul mandatului.
„Domnul Pahonțu nu e în această situație”
Nicușor Dan a fost întrebat joi seară, într-o conferință de presă susținută la Chișinău, dacă intenționează să îl schimbe pe Lucian Pahonțu și dacă situația acestuia va fi discutată în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării programată pentru 7 septembrie. Președintele a precizat că reuniunea CSAT nu are legătură cu acest caz.
„Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv de la Mineriadă, este o pată în istoria României. E regretabil că parchetele nu au elucidat până la momentul acesta. Orice persoană care a participat la acțiuni de reprimare nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. (...) Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a declarat șeful statului, potrivit Euronews România.
Întrebat pe ce își întemeiază afirmația și dacă poate prezenta documente care să demonstreze că Pahonțu nu a participat la acțiunile de reprimare, Nicușor Dan a spus că sarcina probei le revine celor care formulează acuzația.
„În drept se numește că nu poți face proba negativă, trebuie să faci o probă pozitivă. Eu nu pot să dovedesc că n-am fost ieri la Cahul. Trebuie să dovedească cineva că am fost la Cahul”, a răspuns președintele, citat de Cotidianul.
Evaluare „cu propriile simțuri”
Nicușor Dan a admis că nu a făcut o evaluare managerială individuală a lui Lucian Pahonțu, deși, la începutul mandatului său, anunțase că îl va evalua pe șeful SPP. A spus însă că și-a format o părere despre funcționarea instituției din interacțiunile avute cu ofițerii acesteia.
„O evaluare a Serviciului am făcut-o, cumva, cu propriile simțuri. Mi se pare că serviciul ăsta funcționează. Din interacțiunea pe care am avut-o cu diverși ofițeri în diferite situații, care se ocupă în special de paza mea, mi se pare că e un serviciu profesionist și reacțiile serviciilor externe cu care tangențial m-am intersectat sunt în aceeași direcție”, a declarat președintele, potrivit Digi24.
În schimb, evaluarea individuală a lui Pahonțu nu a fost făcută, deoarece șeful statului consideră că are alte priorități. „O evaluare managerială nu am făcut special pentru domnul Pahonțu, pentru că sunt multe, multe alte restanțe mai importante”, a explicat Nicușor Dan.
Președintele a contestat apoi titlul investigației Recorder, și anume „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. „Eu am văzut un articol de presă cu un titlu care nu e justificat de conținut. Nu știu care e scandalul”, a spus președintele, potrivit relatării G4Media.
El a mai afirmat că, atunci când Pahonțu a fost numit la conducerea SPP, în urmă cu 21 de ani, CSAT a făcut verificări, inclusiv la CNSAS, pentru a stabili dacă acesta a desfășurat activități de poliție politică.
Ce arată investigația Recorder
Declarațiile lui Nicușor Dan vin după ce Recorder a publicat o investigație privind trecutul ascuns al lui Lucian Pahonțu. Potrivit documentelor consultate de jurnaliști, Pahonțu a fost ofițer al Trupelor de Securitate în perioada 1987-1990 și comandant de pluton în cadrul UM 0305 Băneasa, structură subordonată Departamentului Securității Statului.
O declarație dată chiar de Pahonțu procurorilor arată că, în seara de 21 decembrie 1989, acesta a intrat cu subunitatea sa într-un dispozitiv de blocare din zona străzii 13 Decembrie, spre Hotelul Intercontinental. Pahonțu a susținut că el și militarii săi nu au avut contact cu manifestanții, însă Recorder arată că această afirmație este contrazisă de declarațiile comandantului dispozitivului și ale unui alt ofițer din aceeași unitate.
În zona Universitate–Intercontinental, forțele de represiune au ucis în acea noapte 48 de persoane, au rănit alte 150, iar 1.245 de oameni au fost bătuți și arestați. Recorder precizează însă că anchetele nu au stabilit punctual ce militari au tras, au lovit ori au arestat manifestanți.
Investigația prezintă și o declarație din Dosarul Mineriadei potrivit căreia Pahonțu a acționat în zona Universității în zilele de 13 și 14 iunie 1990. Un fost coleg a declarat că a participat împreună cu acesta la evacuarea Pieței Universității, în timp ce doi militari din plutonul condus de Pahonțu au arătat că, în zilele de 14 și 15 iunie, au format cordoane de ordine și au asistat la violențele comise de mineri.
Recorder a precizat că Lucian Pahonțu nu are nicio decizie a CNSAS cu privire la relațiile sale cu fosta Securitate. Șeful SPP nu a răspuns punctual întrebărilor adresate de jurnaliștii Recorder despre misiunile sale din perioada 1989-1990, transmițând doar că „întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale și cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate și devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate”. Separat, o investigație publicată de Snoop arată că verificarea CNSAS privind eventuala calitate de lucrător sau colaborator al Securității durează de 18 ani.
Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005. În 2024, când a împlinit 60 de ani, a fost trecut în rezervă cu gradul de general cu patru stele, dar și-a păstrat funcția de director al Serviciului.