Lucian Pahonțu, omul care conduce Serviciul de Protecție și Pază de peste 20 de ani, a fost ofițer în Trupele de Securitate ale regimului Ceaușescu și s-a aflat, în noaptea de 21 decembrie 1989, în dispozitivul forțelor trimise împotriva manifestanților din centrul Bucureștiului. Trecutul său, absent din CV-ul oficial, a fost reconstituit de Recorder din documente aflate inclusiv în Dosarul Revoluției și Dosarul Mineriadei.
În ampla investigație publicată miercuri de Recorder, jurnaliștii arată că Pahonțu a activat între 1987 și 1990 ca ofițer în UM 0305 Băneasa, unitate a Trupelor de Securitate, structură subordonată Departamentului Securității Statului.
CV-ul său oficial menționează pentru acea perioadă doar funcția de „comandant de pluton” în Ministerul de Interne, fără să precizeze că acesta făcea parte din Trupele de Securitate.
„Această eschivă (...) este, însă, o minciună prin omisiune”, scriu jurnaliștii Recorder, care arată că Pahonțu prezintă astfel doar „o jumătate de adevăr. Jumătatea convenabilă”.
În dispozitiv, lângă Intercontinental
Investigația prezintă mai multe documente care îl plasează pe Pahonțu în centrul Bucureștiului în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, când forțele regimului au reprimat violent protestele anticomuniste.
Prezența lui este confirmată inclusiv de propria declarație, găsită de Recorder în Dosarul Revoluției. Locotenentul Pahonțu relata că, în jurul orei 22, el și subunitatea pe care o comanda au intrat în dispozitiv pe strada 13 Decembrie, actuala Ion Câmpineanu, în apropierea Hotelului Intercontinental.
Pahonțu susținea că nici el, nici militarii săi nu au avut contact cu manifestanții. Mărturiile altor ofițeri din același dispozitiv descriu însă confruntările cu protestatarii și misiunile primite după spargerea baricadei.
Recorder subliniază că nu poate stabili cu exactitate ce a făcut personal Pahonțu în acea noapte. Certă este prezența sa, ca ofițer al Trupelor de Securitate, în dispozitivul trimis în zona în care represiunea a fost cea mai violentă.
În noaptea de 21 spre 22 decembrie, în centrul Bucureștiului, 48 de oameni au fost uciși, circa 150 răniți, iar peste 1.200 au fost bătuți și arestați, potrivit datelor citate în ancheta Recorder.
Și la reprimarea Pieței Universității
Jurnaliștii au documentat și prezența lui Pahonțu în aceeași unitate în timpul evenimentelor din iunie 1990. Fostele Trupe de Securitate fuseseră între timp redenumite Trupe de Pază și Ordine, dar își păstraseră mare parte din structură și personal.
Unitatea lui Pahonțu a participat la evacuarea violentă a Pieței Universității, iar un fost coleg, Radu Grigoraș, a declarat procurorilor și a confirmat ulterior pentru Recorder că a acționat alături de acesta în 13 și 14 iunie.
Recorder precizează însă că nu a găsit în Dosarul Mineriadei o declarație dată de Pahonțu însuși și nu prezintă dovezi că acesta ar fi agresat personal manifestanți.
Ce a răspuns șeful SPP
Pahonțu a evitat să răspundă punctual întrebărilor privind episoadele din 1989 și 1990. El a transmis Recorder că întreaga sa activitate s-a desfășurat cu respectarea legii și a principiilor care guvernează activitatea militarilor, între care loialitatea față de țară, onoarea, demnitatea și integritatea.
Generalul conduce SPP din decembrie 2005, când a fost numit de președintele Traian Băsescu. În 2024, la împlinirea vârstei de 60 de ani, a fost trecut în rezervă, dar a rămas la conducerea serviciului.
După apariția investigației, Traian Băsescu a declarat pentru HotNews că nu cunoștea acest trecut al celui pe care l-a numit la conducerea SPP și că, „în mod normal”, Pahonțu ar trebui să-și piardă funcția.
Pahonțu, la masă cu Nicușor Dan și politicieni
Investigația readuce în atenție și un episod recent, petrecut în iunie, când Nicușor Dan și Lucian Pahonțu au fost fotografiați împreună la o masă, la Bruxelles, alături de mai mulți oameni politici: Rareș Bogdan, Victor Negrescu și Eugen Tomac, precum și consilierul prezidențial Valentin Naumescu.
Foto: Digi24.ro / via Recorder
Fotografia a provocat discuții tocmai pentru că Pahonțu, șeful serviciului care asigură protecția președintelui, apărea la aceeași masă cu acesta și cu politicieni, într-o perioadă de negocieri politice intense.
Nicușor Dan a respins atunci speculațiile privind un eventual rol politic al șefului SPP, explicând că Pahonțu îl însoțea în virtutea atribuțiilor sale. „Am mâncat la aceeași masă. Nu ne sfătuim politic”, a declarat președintele după apariția fotografiei.
Recorder amintește episodul în contextul discuțiilor mai vechi despre influența pe care Pahonțu ar exercita-o dincolo de atribuțiile formale ale SPP.
Presiune pe Nicușor Dan
După publicarea investigației, atenția s-a îndreptat și spre actualul președinte. Până joi la prânz, Nicușor Dan nu avusese nicio reacție oficială la dezvăluirile Recorder, iar în spațiul public au apărut cereri ca șeful statului să se pronunțe asupra menținerii generalului în funcție.
Jurnalistul Florin Negruțiu a scris că modul în care Nicușor Dan va trata cazul va arăta „cine e șeful cui”, în timp ce formațiuni politice au început să-i ceară președintelui demiterea lui Pahonțu.
Subiectul este cu atât mai relevant cu cât, la începutul mandatului, întrebat dacă îl va păstra pe șeful SPP, Nicușor Dan spunea că îi va face „o evaluare”. La peste un an de atunci, Pahonțu este încă în funcție.
Înainte de a deveni președinte, Nicușor Dan vorbea și despre necesitatea unui control civil mai puternic asupra serviciilor. În martie 2025, el afirma că acestea au „o problemă mare de control civil”. Ulterior a pledat și pentru numirea unor persoane din afara sistemului la conducerea serviciilor.
Poziția sa s-a nuanțat însă între timp. În iulie anul acesta, Nicușor Dan spunea că nu consideră existența unui șef civil „o chestiune așa de importantă”, insistând că adevărata miză este exercitarea unui control civil efectiv asupra serviciilor.