Anunţată atât prin presă, cât şi prin 400 de afişe răspândite prin oraş, dezbaterea organizată vineri seară de către PPMT şi Consiliul pentru Autonomie din Partium în sala mare a Primăriei, şi la care au fost prezente circa 200 de persoane, s-a dovedit un adevărat fiasco din punctul de vedere al calităţii discursurilor şi consistenţei ideilor vehiculate.
Moderată de liderul PPMT din Oradea, Csomortanyi Istvan, care a ţinut să mulţumească pentru faptul că municipalitatea a pus la dispoziţie sala, şi avându-i ca invitaţi pe Szilagyi Zsolt (vicepreşedinte al PPMT şi şef de cabinet al lui Tokes Laszlo), pe dr. Szilagyi Ferenc, vicepreşedinte al Consiliului pentru Autonomie din Partium (care, însă, nu a fost prezent) şi pe Sabin Gherman, realizator de emisiuni TV la Cluj, faimos prin manifestul "M-am săturat de România!" (de la finele anilor 90), dezbaterea practic nu a existat.
"Nu umblăm cu cioara vopsită"
După ce Csomortanyi a afirmat că - deşi politicienii propagă sloganuri precum "Mândri că suntem români" ori "Pentru o Românie puternică în Europa" - "adevărul e că nu suntem puternici şi din păcate nu avem motive să fim mândri", Szilagyi Zsolt a amintit că "despre PPMT se spune că umblă cu cioara vopsită, dar nu e un secret că suntem un partid regionalist" şi că "diversitatea etnică este o bogăţie, nu un risc asupra securităţii naţionale".
Szilagyi a spus că forumul "Europa Regiunilor" este organizat în 12 localităţi din Transilvania şi a invitat etnicii români să se alăture idealurilor autonomiste şi federaliste. Ca să fie convingător, el a amintit că primul partid "autonomist" din România a fost, în 1997, Partidul Moldovenilor, întemeiat de primarul de atunci al Iaşilor, Constantin Simirad, care a sesizat că "deputaţii şi senatorii nu reprezintă interesele Moldovei".
În fine, Szilagyi a invocat în sprijinul autonomiei corupţia "de la Bucureşti", care a făcut ca în 25 de ani în Transilvania să fie construiţi doar 52 km de autostradă, şi aceştia cu 29 milioane euro/km, în timp ce în Europa costul mediu este între 3 şi 5 milioane euro/km.
"Nu am descoperit noi gaura la macaroană"
Dacă vicepreşedintele PPMT a încercat să pună cap la cap câteva evidenţe pentru a concluziona că regionalizarea şi federalizarea ar duce inclusiv la prosperitate, în schimb publicistul clujean Sabin Gherman (foto) a avut o prestaţie subţire. "Bună ziua, Jo napot, Guten Tag", a salutat el asistenţa în română, maghiară şi germană, pentru a-şi dovedi, din capul locului, "practicarea" multiculturalismului.
De altfel, de la început, Gherman a afirmat că "nu ne-am împăcat cultural" şi că există "o prăpastie culturală" între români şi unguri în Transilvania, susţinându-şi aserţiunea cu argumente "populare": "Noi cunoaştem mai bine picturile de la Luvru decât picturile Şcolii de la Baia Mare (n.r. - pictori, în majoritate, de etnie maghiară), iar dacă intrăm într-o şcoală, oricare, fie românească, fie ungurească, n-o să găsim în niciun manual că muzica populară românească a fost promovată prima oară de Bartok Bela (n.r. - compozitor maghiar)".
În continuare, Sabin Gherman a spus că "nu am descoperit noi gaura la macaroană" cu ideile autonomiste, invocându-l pe ţărănistul Romul Boilă, ministru al Comunicaţiilor, care în 1931 a lansat un plan de federalizare a României abia reîntregite, supărat că 60% din bugetul statului provenea de la contribuabilii din Transilvania. Clujeanul a făcut referire, apoi, la "tovarăşul Brătianu" (n.r. - Ion I. C. Brătianu, fost premier şi preşedinte PNL 1905-1927) care "a dus 3.000 de familii dezrădăcinate din Moldova în Secuime, ca să demonstreze ce?", la fel procedând apoi "tovarăşul Ceauşescu, care a dus 30.000 în Târgu Mureş".
Autonomia, între "respect" şi "bancuri"
Susţinând că până şi "părinţii noştri" voiau Transilvania ca o "mică Elveţie", Gherman a încercat să definească autonomia şi federalismul fără a apela la nicio definiţie riguroasă, ci la tot felul de comparaţii sau imaginând situaţii ideale. Astfel, în opinia sa, autonomia va fi un concept de succes atunci când va exista "o organizaţie care să cuprindă şi români, şi unguri, şi nemţi, şi să-şi facă documentele interne în trei limbi", "autonomie înseamnă să vii seara acasă şi să te doară spatele de la muncă şi fiu-tău să te respecte" (sic!) sau "bancuri la care să râdem şi români, şi unguri, şi nemţi".
El a mai explicat că şi corupţia va dispărea aproape de la sine dacă România va fi un stat federal, pentru că "baronii regionali" nu vor lua locul "baronilor locali" dacă se elimină din Codul Penal pedeapsa la închisoare cu suspendare şi toţi corupţii vor fi condamnaţi la închisoare cu executare.
"Nu e bine ce faceţi"
După discursul dezlânat şi total neprofesionist al lui Gherman, liderul PPMT Zatyko Gyula a propus un model de regionalizare în baza căruia să se schimbe şi modelul de distribuire a veniturilor la nivelul statului: "60% din taxe să rămână la regiune, 20% la puterea centrală (pentru Armată şi Externe), şi 20% într-un fond de solidaritate, pentru că trebuie totuşi să fie un echilibru, să dai posibilitatea tuturor regiunilor să se dezvolte, dar acesta să nu fie împărţit de Guvern, ci de un Consiliu al Regiunilor".
În final, unii dintre participanţii la dezbatere au pus întrebări, în general retorice şi pro-autonomiste. Un anume Duma Ştefan s-a declarat "de origine română, dar mă consider ungur" şi a pledat pentru autonomie, spunând că "Bucureştiul este pe capul nostru ca un blestem, ne exploatează la maximum".
Pe de altă parte, însă, Gherman a avut parte şi de contestatari. Astfel, un alt cetăţean l-a luat la rost, spunându-i: "Cum adică, federalizaţi dvs această ţară? Uitaţi-vă la tabloul acela de sus, generalul Moşoiu a luptat pentru federalizare? Nu e bine ce faceţi".
Într-o primă fază, publicistul clujean i-a răspuns ponderat că, spre deosebire de anii '90, când a "lansat" tema regionalizării, în prezent "clasa politică recunoaşte că regionalizarea este izvor de bunăstare", dar apoi - când preopinentul i-a spus să meargă să se călugătescă - Gherman i-a replicat să plece "la mitici": "Nu vreţi să mergeţi aşa, puţin, peste munţi?". Cum ar veni, toleranţi-toleranţi, dar până la Carpaţi!...