Multe măști ce afișau inteligență și onestitate au căzut săptămâna trecută. În timp ce milioane de cetățeni sunt terifiați de scumpirea energiei (care o va agrava pe cea a produselor și serviciilor), într-un context oricum frustrant, creat de o alianță care și-a îngropat toate promisiunile, premierul Florin Cîțu s-a dovedit un brigand de Liga a III-a, autor de mișelii și de prostii impardonabile nu doar de către partenerii din USR-PLUS, ci în mod normal nici de către propriii colegi din PNL.

Miercuri a pus pe masa Guvernului (pe ordinea de zi suplimentară) proiectul Anghel Saligny, fără dezbatere publică și fără respectarea cerințelor USR-iștilor, absolut corecte de data asta (cele 10 miliarde euro să se aloce doar pentru proiecte care nu pot fi finanțate cu fonduri UE și după criterii obiective, iar banii să fie cheltuiți chibzuit și transparent). Călcând pe protocolul iscălit după demiterea lui Vlad Voiculescu, l-a demis pe ministrul Justiției ba fiindcă a șantajat și sabotat „dezvoltarea României”, ba pentru că n-a desființat SIIJ. Cum ar veni, pentru incompetență, pricină pentru care, însă, putea concedia întregul Guvern, cu excepția a 2-3 miniștri (apropo, nu făgăduise că în iunie îi evaluează pe toți?). La final, bomboană pe colivă, în locul lui a pus altă „lumină”, pe Lucian Bode.

Urmarea? USR-iștii s-au înhăitat cu AUR, „talibanii” despre care ei înșiși, protectorii LGBT, ziceau că întrupează barbaria medievală, ba sunt dispuși să se întovărășească și cu PSD, desigur, spre binele țărișoarei, nu pentru un USL 2.0. De cealaltă parte, PNL-iștii accelerează inconștienți, dar fermi, marșul spre neant, sub deviza Aut Cîțu, aut nihil.

În povestea asta nu există însă niciun personaj pozitiv, cinstit și deștept. Până și moșnegii din cătune știu că nu dezvoltarea rurală îl mistuie pe Cîțu, ci setea după voturile primarilor la Congresul din 25 septembrie. Că seamănă cu Dragnea nici că-i pasă.

Dar nici USR-iștii nu-s de lăudat. Da, „programul” lui Cîțu putea fi un PNDL3 (deși, totuși, exclude becuri de 2.000 de euro) și da, după PNDL-urile lui Udrea și Dragnea, nu știm câte drumuri s-au făcut și câte s-au furat. Dar de aici până la a zice, precum Claudiu Năsui, că mai bine dai din alea 10 miliarde euro câte 900 lei în plus la salariu „românilor” (și ăsta-i ministrul Economiei, realizați?!), ori ca deputatul Cătălin Teniță, că nu trebuie aruncați banii în sate depopulate (deși de-aia fug oamenii de la țară, că n-au condiții), e o enormitate de neiertat.

Un program pentru lumea rurală nu trebuie respins de plano doar pentru că îl flutură cineva anume, ci discutat cu discernământ, cu atât mai mult cu cât pentru inexistența canalizărilor vom plăti curând amenzi pe Mediu, iar pentru gaze UE chiar refuză finanțarea. România are prea multe lipsuri grele încât să mai reziste mult cu politruci populiști și isterici, care confiscă nevoi naționale ori, dimpotrivă, le refuză fireasca satisfacere.