Camera Deputaților a adoptat recent, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege de modificare a Codului de procedură penală, prin care acest act normativ este „editat” substanțial și, așa cum ne-am obișnuit deja în ultima perioadă, nu neapărat bine. Prin modificările aduse se schimbă competența parchetelor și a instanțelor, se urmărește protejarea victimelor infracțiunilor și se încearcă scurtarea proceselor penale, mai ales prin reducerea perioadei camerei preliminare.
Din păcate, modificările sunt redactate rudimentar, fără minime elemente de tehnică legislativă, astfel încât anticipez că „peticirea” acestui act normativ, redactat penibil încă în forma inițială și „cârpit” fără nicio logică de zeci de ori în ultimii 12 ani, nu își va atinge scopul scontat, ci va produce și mai mult „haos” în justiția română.
În privința protecției victimelor infracțiunilor, modificările sunt ample și vizează, în esență, atât protecția datelor personale ale victimelor, cât și atenționarea acestora la momentul în care infractorul care le-a agresat este eliberat.
În concret, la cererea victimei, datele ei nu vor mai apărea în dosarul parchetului, audierea acesteia se va face în condiții speciale, iar în dosarul trimis instanței datele victimei nu vor mai apărea, acestea fiind puse într-un plic separat, în condiții de confidențialitate.
Pe de altă parte, victima va fi informată cu câteva zile înainte ca infractorul să fie eliberat sau în caz de evadare a acestuia. Deși modificările ar putea părea lăudabile, în concret modul de redactare a textelor este prost, iar procedurile instituite - de-a dreptul „idioate” și mari consumatoare de timp și resurse materiale.
În privința scurtării procedurii de cameră preliminară, în esență se prevede că judecătorul va da termene scurte, de la o zi la alta, și că după trecerea termenului legal de 60 de zile, părțile nu vor mai fi citate. Din nou, stilul „buldozer” al actului normativ, ce pare redactat cu picioarele, nu cu capul, va conduce cel puțin la ineficiența acestor reglementări, care sunt și vădit neconstituționale.
De aceea, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au și decis, în data de 22 mai, sesizarea Curții Constituționale, criticile vizând în principal modificările referitoare la procedura camerei preliminare.
În aceste condiții, legea nu poate fi promulgată și nu poate intra în vigoare înainte de pronunțarea CCR asupra sesizării. În episodul următor vom vedea și argumentele Înaltei Curți cuprinse în sesizarea adresată magistraților constituționali.