Bugetul local al municipiului Oradea a fost adoptat miercurea trecută în mai puţin de un minut. 2,1 miliarde de lei au fost împărţite de majoritatea PNL, fără comentarii, în forma propusă de primarul Florin Birta.
Maşina de vot a trecut cu tăvălugul peste propunerile orădenilor. A existat o singură excepţie, niciodată aplicată până acum şi incertă în continuare. "Am spus de la bun început că propunerile pertinente vor fi reţinute", spune, aparent generos, Birta.
Dezbatere fără discuţii
Legea 273 din 2006 obligă administraţiile locale şi judeţene să îşi supună proiectul de buget dezbaterii publice înaintea adoptării în plen. Teoretic, împărţirea banilor trebuie să se facă cu consultarea celor care au contribuit la adunarea lor prin impozitele, taxele şi amenzile plătite.
Adus într-o formă finală pe 12 martie, proiectul a fost postat pe site-ul Primăriei în aceeaşi zi, pentru ca orădenii să aibă la dispoziţie 15 zile pentru a face propuneri în scris înainte ca documentul să fie supus dezbaterii Consiliului Local, programate pe 31 martie.
La fel ca anul trecut, conducerea Primăriei a profitat de pandemia de Covid-19 pentru a evita organizarea unei dezbateri faţă în faţă cu orădenii. "Oricum, în ultimii ani, în afară de jurnalişti, câţiva consilieri locali şi reprezentanţii unor ONG-uri în căutare de finanţări, nu venea nimeni la dezbateri", spune unul dintre reprezentanţii Primăriei. Şi rezultatele s-au văzut...
Au fost şase...
După trei ani în care nu au mai fost chemaţi la discuţii pe buget şi doi ani în care Primăria nu a mai organizat consultări pentru desemnarea proiectelor de bugetare participativă, orădenii şi-au pierdut reflexul dezbaterii. Din cei 140.840 de orădeni şi cele 13.127 de firme şi organizaţii care plătesc biruri în Oradea, doar 6 contribuabili au transmis propuneri municipalităţii.
Lista este deschisă de politicieni, obişnuiţi să îşi asume cererile electorilor. Consilierul UDMR Pető Dalma (foto) a cerut, fără a preciza sume, alocarea de fonduri pentru ONG-uri, asociaţii de tineret, instituţii culturale, cluburi sportive, precum şi acordarea de fonduri de excelenţă. Ea a mai propus amenajarea de locuri de joacă în cartierul Episcopia Bihor şi în capătul străzii Simion Bărnuţiu dinspre centrul oraşului, respectiv reabilitarea statuilor Szigligeti Ede şi Ady Endre. "Am mai făcut aceste propuneri şi la dezbaterile anterioare, dar n-au fost luate în seamă", zice Pető.
La rândul său, Zatykó Gyula, consilierul primarului Florin Birta, a cerut alocarea sumei de 400.000 lei pentru organizarea unor expoziţii istorice permanente în Muzeul oraşului Oradea şi amplasarea unui tramvai (80.000 lei) şi a unei trăsuri (50.000 lei), ambele de epocă, în Piaţa Ferdinand, pentru atragerea de turişti. Consilierul a mai propus amenajarea a două cruci în parcurile amenajate în fostele cimitire Olosig şi Seleuş. "Oamenii care îşi plimbă câinii fără să cureţe după ei trebuie să ştie că acolo a fost odată cimitir", spune Zatykó.
Goana după bani
Mai pragmatici, reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale au cerut direct bani. Secretarul Asociaţiei Judeţene de Şah Bihor, Szel Alexandru, a propus finanţarea cu câte 3.000 lei a unui număr de 20 de proiecte ale unor asociaţii culturale şi sportive. "Primăria nu ne-a dat un leu de 10 ani. Dacă nu ne ajută, o să ne desfiinţăm", avertizează Szel.
O propunere similară au făcut 15 ONG-uri, care au cerut, printr-un reprezentant, constituirea unui fond de 300.000 lei. Banii ar fi urmat să fie împărţiţi pe bază de proiecte, astfel încât solicitanţii să îţi poată continua activitatea, oricum dată este cap de pandemie.
Mai ţintit, Asociaţia de Responsabilizare şi Dezvoltare a Tineretului Oradea şi Asociaţia "Gheorghe Şincai" a studenţilor în Istorie au cerut înfiinţarea unui fond pentru tineret, prevăzut de Legea 350 încă din anul 2006. "Am cerut câte un leu pentru fiecare tânăr sub 35 de ani din Oradea, ceea ce ar însemna cam 95.000 lei, din care să se finanţeze proiecte pentru tineri", spune preşedintele asociaţiei studenţeşti, Roland Olah.
"E doar o formalitate"
Spre deosebire de UDMR, PPMT şi ONG-uri, care măcar au făcut propuneri, reprezentanţii principalului partid de opoziţie s-au mulţumit să vocifereze de pe margine. După ce au anunţat public că vor prelua online doleanţele orădenilor, PSD-iştii nu au mai finalizat demersul şi cu o cerere înaintată Primăriei. "Am făcut propuneri în public, nu neapărat în scris. Am cerut înfiinţarea unui centru de robotică în parteneriat cu Universitatea, alocarea de burse şi transport public gratuit pentru elevi şi studenţi şi altele", zice consilierul Emilian Pavel (foto).
Social-democraţii s-au resemnat, sub presiunea majorităţii zdrobitoare a PNL din Consiliul Local. "Orice am spus a fost luat ca un afront", zice Pavel. În acest context, el consideră explicabil numărul mic de propuneri făcute de orădeni. "Oamenii au înţeles că tot ce înseamnă dezbatere publică în Oradea este doar o formalitate, aşa că nu îşi mai pierd timpul".
Vizat direct, primarul Florin Birta neagă că maşina de vot a PNL ar respinge automat propunerile opoziţiei. De altfel, el interpretează dezbaterea anostă a bugetului local exact pe dos. "Faptul că orădenii nu au făcut foarte multe propuneri poate însemna, dimpotrivă, că sunt mulţumiţi de bugetul schiţat de Primărie, iar axarea lui pe investiţii şi dezvoltare este un lucru bun", spune Birta. Măcar de-ar fi aşa...
"Mă aşteptam..."
Adevărul este că majoritatea propunerilor făcute pe marginea bugetului au fost respinse, deturnate sau evitate de Primărie. Cererile de finanţare formulate de ONG-uri au căzut primele. "În contextul restricţiilor impuse de pandemie, organizarea de evenimente publice este puţin probabilă în anul 2021", argumentează Birta.
Dintre propunerile UDMR, municipalitatea a reţinut, fără un angajament clar, doar amenajarea unui parc în Episcopia şi avizarea SF-ului pentru reabilitarea statuii lui Szigligeti Ede. "Dacă această atitudine nu se va schimba, în cel mai scurt timp iniţiativele cetăţeneşti vor dispărea", avertizează consiliera Pető.
La fel, propunerea consilierului Zatykó Gyula (foto) de amplasare a unor vehicule de epocă în Piaţa Ferdinand a căzut, pe considerentul că este interzisă modificarea proiectului european de reabilitare a zonei, iar cea privind amplasarea de cruci la intrarea în parcurile Olosig şi Seleuş a rămas în aer, pe motiv că necesită avizul Comisiei Naţionale de For Public. "Sincer, mă cam aşteptam. Anul acesta Primăria este axată pe investiţii", zice împăciuitor Zatykó.
Ultima şansă...
Astfel, doar tinerii mai au şanse de izbândă. Primăria a acceptat înfiinţarea fondului pentru tineret, prin diminuarea cu 75.000 lei a bugetului acordat cultelor şi alocarea a încă 20.000 lei din rezerva oraşului. Reuşita este însă doar parţială, pentru că o sumă similară a fost prevăzută în buget şi în 2020, fără a fi atribuită. "Fondurile au fost retrase. A venit pandemia şi nu s-a mai constituit Consiliul Consultativ al Tinerilor care să stabilească cum vor fi cheltuite finanţările", spune Roland Olah (foto).
Şansele ca alocările să se facă anul acesta par modeste. Pandemia continuă, Consiliul Tinerilor există doar în proiect, iar Primăria suflă şi în iaurt. "Probabil vom organiza o sesiune de proiecte împreună cu CJ Bihor, pentru a evita dubla finanţare", zice directorul economic al Primăriei, Eduard Florea. Altfel spus, la fel ca în 2020, n-ar fi exclus ca tinerii să îmbătrânească încă un an, aşteptând degeaba materializarea propunerilor făcute...
ÎNTÂI ŞANTIERELE!
Un buget de 2,1 miliarde lei
Anul 2021 a fost declarat de primarul Florin Birta drept unul "al investiţiilor". Bugetul local a fost împărţit miercurea trecută aşa încât 1,073 milioane lei se vor aloca pentru acoperirea costurilor de funcţionare ale oraşului, de la iluminat public la curăţenie, iar diferenţa de 1,026 milioane lei va fi alocată investiţiilor.
Potrivit estimărilor, anul acesta va începe, pornind dinspre Piaţa Cetate, construcţia primelor tuneluri din centrul civic (131 milioane lei), cea de-a treia etapă de reabilitare a reţelelor de termoficare (63,7 milioane lei) şi lucrările pentru trecerea încălzirii pe apă geotermală a cartierului Nufărul (26 milioane lei).
Pe lista Primăriei mai figurează construirea celor două cămine studenţeşti din campusul universitar (30 milioane lei), reabilitarea termică a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (29 milioane lei), amenajarea centrelor de cartier din Ioşia, Rogerius şi Nufărul (20 milioane lei) ş.a.