Cele două pasaje rutiere vecine construite în Calea Aradului, unul pe sub centura Oradiei și celălalt suprateran între centrele comerciale OSC și ERA, precum și cel pietonal subteran dintre Jumbo și ERA, au fost deschise, luni dimineață, în prezența premierului interimar Ilie Bolojan, care a inițiat proiectele când conducea județul, dar și a unor orădeni curioși din zonă.
„Aceste lucrări vor face ca mobilitatea în Oradea și în Zona Metropolitană să se îmbunătățească”, a spus Bolojan, arătând că pasajele vor reduce timpul petrecut în trafic, zgomotul și poluarea.
„Un câștig important”
„Sunt bucuros că am putut să ajung în Bihor”, a spus premierul Ilie Bolojan (foto) în deschiderea declarațiilor pe care le-a făcut luni dimineață, cu o oră înainte de a fi deschise pasajele, alături de președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, primarul Oradiei, Florin Birta, proprietarul grupului Selina, Beneamin Rus, ale cărui firme au construit ambele pasaje, și de alți oficiali, inclusiv ai CNAIR, în parteneriat cu care autoritățile locale au derulat proiectele.
Premierul a ținut să sublinieze importanța rezolvării cu bani de la UE a problemelor de infrastructură ale României, de toate felurile, nu doar rutieră.
„Sunt recunoscător colegilor din administrația locală, Consiliul Județean, Primăria Oradea, pentru că au finalizat aceste proiecte sub presiunea timpului, și această rețea de pasaje va aduce câștiguri importante în anii următori. Așa cum se vede, eforturile care s-au făcut inclusiv pentru atragerea banilor europeni în această perioadă înseamnă aceste lucrări pe care le vedem, înseamnă în toată țara infrastructură de autostrăzi, cum este cea a Moldovei, înseamnă spitale noi care se construiesc, școli, foarte multe școli care sunt reabilitate, unde condițiile sunt incomparabile pentru copiii noștri, rețeaua de creșe, anvelopări de blocuri, și asta înseamnă un efort care a meritat”, a spus Bolojan.
„Cei fără veste, în spate”
Premierul interimar a făcut câteva considerații despre perioada lungă în care se concretizează proiectele de infrastructură, din cauza birocrației, arătând că acest inconvenient poate fi surmontat prin colaborarea strânsă între autoritățile locale și cele centrale. „Este foarte important când discutăm de astfel de proiecte să vedem cum s-au realizat într-un timp relativ scurt, și un element foarte important este colaborarea dintre Guvern, companiile care țin de Guvern, cum este CNAIR în acest caz, și autoritățile locale, pentru că foarte mult timp se pierde atunci când se întocmesc actele, când se obțin avizele, când se autorizează. Se pierde foarte mult timp la licitații și, din păcate, în multe cazuri am ratat proiecte, dar în acest caz se vede că rețeta pentru a livra rapid este această colaborare”, a spus premierul.
Bolojan a amintit că de fiecare dată când venea acasă de la București vedea că lucrările progresează rapid, lăudând constructorii. „Foarte importante sunt companiile serioase care se mobilizează, care fac eforturi, și când veneam acasă, o dată la două-trei săptămâni, de fiecare dată peisajul era diferit. Se vedea că se progresează, că se lucrează, și îi vedeam și sâmbăta și duminica, uneori și noaptea târziu. Și încă o dată le mulțumesc pentru acest efort”, a spus Bolojan, pe care constructorii l-au și rugat să-și facă poze cu ei, ceea ce acesta a acceptat, cu un amendament: „Cei cu veste (n.r. – constructorii), în față. Cei fără veste (n.r. – politicieni și funcționari), în spate”.
6 din 8
Președintele CJ, Mircea Mălan (foto), a amintit că cele două noi pasaje fac parte dintr-o serie de opt pe care administrația județeană le realizează în parteneriat cu municipalitatea și CNAIR, șase dintre ele fiind deja finalizate, dintre care cinci cu finanțare prin PNRR.
Și șeful CJ Bihor a subliniat că pasajele „vor îmbunătăți condițiile de trafic, reducând timpul de deplasare, poluarea și zgomotul”, și i-a mulțumit lui Bolojan pentru că, atât în perioada când era conducea județul, cât și ulterior, „a avut un rol important în realizarea acestor proiecte”.
Mălan a ținut să le mulțumească și constructorilor din asocierea Selina – Drum Asfalt pentru finalizarea la timp a lucrărilor, începute la pasajul suprateran în 18 septembrie anul trecut, iar la cel subteran anul acesta pe 26 ianuarie, așa încât fondurile din PNRR pot fi decontate integral, adăugând, de asemenea, că s-a pus accent și pe calitatea lucrărilor. „Vreau să mulțumesc oamenilor care au lucrat efectiv, pentru că pe o vreme caniculară, care nu a ținut doar câteva zile, ci a afectat o bună perioadă de timp, au continuat să lucreze în condiții neprielnice pentru ca să ne putem încadra în termen”, a spus președintele CJ Bihor.
La complexitatea acestora s-a referit și proprietarul Grupului Selina, Beneamin Rus (foto), care a amintit că s-au desfășurat sub trafic intens și au presupus relocarea a numeroase rețele de utilități, toate într-un timp foarte scurt. „Noi nu promitem mai mult decât facem, dar ne străduim să facem mai mult decât promitem”, a spus Rus.
„Noi nu am fi avut banii”
„Acestea sunt proiecte esențiale pentru Oradea și județul Bihor”, a afirmat, la rându-i, primarul Florin Birta, care a ținut și el să evidențieze importanța colaborării între administrațiile locale și instituțiile centrale, dar și a soluționării deficitului de infrastructură cu fonduri europene: „Vedeți rezultatul în ceea ce se vede azi la fața locului. Aceste lucrări au fost construite din finanțări europene, și mai ales într-o perioadă în care dezinformarea este foarte acută, gândiți-vă că noi, ca Primărie și Consiliu Județean, nu am fi avut banii necesari pentru a construi aceste pasaje”.
Edilul a explicat și că pasajele separă traficul de tranzit de traficul local. „Practic, aceste pasaje în această zonă, una dintre cele mai aglomerate zone la ieșirea din oraș, ce fac? Separă traficul de tranzit de traficul local. În spatele nostru avem o intersecție care nu știu dacă se mai regăsește în altă zonă, cu trei niveluri de trafic: traficul de centură, care este pe pasajul de deasupra, traficul de legătură dintre Oradea, Aeroport și zona metropolitană pe dedesubt, și traficul local prin sensul giratoriu de deasupra acestui pasaj”, a spus primarul.
„Aș vrea să fiu mai tânăr”
Deschiderea pasajelor a atras și orădeni care locuiesc în zonă, dornici să vadă primele mașini trecând prin ele, dar și să încerce pasajul pietonal care subtraversează centura. De notat că acesta din urmă are atât scări, cât și lifturi la ambele capete, în zona Jumbo și spre Brico Depot, dar ascensoarele vor fi puse în funcțiune abia săptămâna viitoare. „Mai trebuie un aviz de la Electrica pentru branșamentul definitiv la rețea”, a explicat un inginer de la Selina.
„Am venit din curiozitate și din respect pentru ceea ce s-a făcut aici. Respect pentru primul-ministru Bolojan, care a conceput acest proiect, și toată echipa, cu Birta, cu Mălan, cu constructorul, cu toți cei care și-au adus contribuția la această realizare. Aș vrea să fiu mai tânăr, să mă pot bucura de tot ce s-a realizat în Oradea, sunt mândru de Oradea”, a spus un pensionar, Viorel Sicsai (foto).
Aproape 75 milioane lei
Pasajul rutier subteran are o lungime totală de 406 metri, fiind construit în baza unui contract de 36,89 milioane lei, inclusiv TVA.
Circulația pe direcția spre și dinspre Aeroportul Oradea se poate face direct prin acest pasaj, dar șoferii care ies din oraș și vor să vireze fie spre stânga, în direcția Nufărul, fie spre dreapta, către Calea Sântandreiului, au în continuare aceste posibilități datorită faptului că vechea girație a fost păstrată deasupra pasajului subteran. La fel, pot vira în orice direcție și șoferii care intră în oraș, tot datorită păstrării sensului giratoriu la sol.
sursa foto: Consiliul Județean Bihor
Pasajul suprateran dintre ERA și OSC, lung de 535 metri, a fost construit în baza unui contract de de 37,61 milioane lei, cu TVA inclusă. Și aici a fost refăcut sensul giratoriu la sol, care asigură conectarea între centrele comerciale. Pe lângă acest pasaj urmează să treacă, peste câțiva ani, rețeaua metropolitană de tram-tren, până la Aeroport.
Primele mașini au trecut prin pasajul subteran și pe cel suprateran la ora 11.00, ceea ce a făcut să dispară „dopurile” cu care orădenii erau obișnuiți înainte în această zonă.