Noul inspector-șef al Gărzii Forestiere Oradea: „Din pădurile Bihorului se fură din ce în ce mai puțin”

În urma unui concurs organizat de Ministerul Mediului, un IT-ist care are și studii de silvicultură a devenit, la începutul lunii octombrie, inspectorul-șef al Gărzii Forestiere Oradea, instituția care controlează pădurile din județele Bihor, Arad, Sălaj și Satu Mare.

Cu o experiență de peste 8 ani în Gardă, unde s-a angajat încă de la absolvirea Facultății de Silvicultură din Oradea și unde a fost șeful serviciului Programe de Împădurire, Horia Dărăștean spune că n-a candidat pentru funcție mânat de nemulțumire, ci dornic să îmbunătățească activitatea inspectorilor responsabili de integritatea pădurilor.

Împăduririle, o prioritate

- Ce v-a determinat să candidați pentru conducerea Gărzii Forestiere? Ce nu mergea în instituție și vreți să schimbați?

- Dorința de evoluție profesională. Am considerat că este momentul oportun să-mi testez abilitățile pentru o funcție de conducere de rang superior. Nu am făcut-o pentru că sunt lucruri care nu funcționează, ci ca să contribui pentru a îmbunătăți anumite aspecte, prin comunicare, cooperare și respect - deviza mea.

- Ați concurat împotriva fostului șef al instituției. Ce atuuri ați avut, de ați câștigat?

- Cred că prezentarea mea la interviu a fost foarte reușită. După interviu, am fost foarte mulțumit de mine și de răspunsurile pe care le-am dat. Am avut un feedback bun și la planul de management. În 8 ani și jumătate, am lucrat în toate compartimentele de specialitate ale instituției și am știut ce îmbunătățiri să propun.

- Care sunt prioritățile Gărzii Forestiere Oradea?

- Pentru acest sfârșit de an și până la primăvară, prioritățile țin de PNRR, mai precis de recepția plantațiilor înființate. Stăm foarte bine: în Bihor, avem 70 de proiecte acceptate și 955 de hectare deja împădurite, iar alte suprafețe sunt în evaluare la Minister. O altă prioritate este să semnăm protocoale cu mai multe instituții deconcentrate, pentru verificări referitoare la trasabilitatea materialului lemnos.

- Aveți cu cine lucra? În trecut, instituția avea sub sechestru întreg parcul auto, din cauza unui conflict cu propriii angajați.

- Nu mai avem acea problemă acum. Avem 16 posturi vacante, dar în contextul actual al țării, în care trebuie să ținem cont de constrângerile bugetare, suntem nevoiți să ne descurcăm câți suntem. Și putem să o facem.

„România are un lemn de calitate superioară”

- Cât de mult se fură din pădurile Bihorului?

- Se fură din ce în ce mai puțin. Volumul de lemn tăiat ilegal scade de la an la an, cred că datorită aplicației SUMAL și digitalizării întregului proces de avizare a lemnului. Sunt mai vulnerabile zonele dependente de lemn de foc, dar nici acolo problemele nu sunt de amploare. Depinde foarte mult și de personalul silvic. Unii au făcut șanțuri, au pus bariere, ceea ce a condus la atenuarea fenomenului de furt.

- Cum funcționează, în practică, sistemele de urmărire a masei lemnoase? Se pot fenta?

- Funcționează în parametrii normali. SUMAL 2.0 presupune un proces digitalizat, de la marcarea lemnului până la consumatorul final și se fac actualizări ale aplicației, tocmai pentru îmbunătățirea ei. Există situații în care persoanele încearcă să păcălească sistemul. De exemplu, în loc să încarce poze cu vehiculul, fac poze la poze. Ministerul are un proiect PNRR pentru varianta 3.0, unde s-ar putea implementa funcții de inteligență artificială, care să identifice și aceste situații.

- Unde ajung lemnele din pădurile noastre? Iau calea Occidentului, cum se spune adesea?

- Unele iau calea Occidentului, prin prelucrare, și noi ar trebui să ne mândrim, pentru că România are un lemn de calitate superioară, care se valorifică prin mobilă, elemente de decorațiuni.

Seceta afectează pădurile

- Cum ați caracteriza starea de sănătate a pădurilor din județ?

- În zona montană, pădurea este afectată de uscare, dar din fericire, există și proiecte de reîmpădurire ale Direcției Silvice, Episcopiei Greco-Catolice și ale Primăriei Remetea, așa că, încet-încet, fondul forestier își va reveni. La deal, nu avem probleme de sănătate, dar la câmpie am observat uscarea cvercineelor, adică a pădurilor de stejar, gorun, cer, pentru că precipitațiile sunt reduse și favorizează apariția unui dăunător, agrilus, un gândac care intră sub scoarță. Avem din ce în ce mai mulți arbori afectați.

- Afectează schimbările climatice pădurile din Bihor?

- Da, resimțim efecte, chiar dacă din fericire nu catastrofale. Însă avem niște indicatori, cum ar fi doborâturile cauzate de vânt puternic, apariția unor dăunători pe fondul secetei.

Cușca de urși, nefolosită

- În ultimii ani, urșii sunt tot mai des observați în apropierea așezărilor. Cât de mulți avem și cât de îngrijorați ar trebui să fie bihorenii?

- Nu avem un număr concret, dar noi, în curtea instituției, avem o cușcă de urs, și din fericire nu a fost nevoie să o folosim. Avem și arme cu tranchilizant, nici acelea nu le-am folosit încă. Nu e cazul de îngrijorare.

- Avem în păduri specii de animale în pericol de dispariție?

- Nu, din contră, ținând cont că pagubele produse de animale sălbatice pe terenuri agricole sunt din ce în ce mai multe. Înseamnă că numărul exemplarelor de mistreți, cerbi, căpriori este semnificativ și cred că trebuie luate măsuri legislative prin care gestionarii fondurilor cinegetice să țină sub control efectivele de vânat.

- Braconaj mai există în Bihor?

- Nu zic că nu există, dar nu este de amploare. Tot pagubele din culturile agricole ne indică și asta.

Păduri „liniștite”

- România dispune de sume generoase din PNRR pentru primăriile dornice să facă împăduriri. Sunt interesați primarii bihoreni?

- Da, există interes, și vom avea păduri noi peste tot în Bihor. Nu doar primăriile fac reîmpăduriri, ci și persoane fizice și juridice care doresc să dea rost unor terenuri care nu sunt propice pentru culturi agricole. Se plantează în funcție de zona de relief, dar majoritatea sunt specii de stejar, gorun, cer, în compoziție cu paltin, frasin, cireș și anumite specii de arbuști.

Pe lângă înființarea de păduri noi, avem interes și pentru conservarea biodiversității în fondul forestier. Avem aproximativ 200 de angajamente de silvo-mediu, care cumulează peste 180.000 de hectare pentru care proprietarii primesc o subvenție anuală de 38 de euro pe hectar, dacă păstrează o zonă de liniște de 20%, unde nu fac nicio lucrare, iar pe restul suprafeței fac o singură lucrare la cinci ani.

- Se mai depozitează ilegal gunoaie în păduri sau bihorenii s-au mai civilizat?

- Din fericire, pădurile sunt din ce în ce mai curate, probabil și datorită demersurilor pe care Consiliul Județean le-a realizat, cu montarea de camere de supraveghere pe marginea drumurilor și cu organizarea Lunii Curățeniei.