Vremea când salariații puneau condiții angajatorilor, încurajați că își pot găsi ușor alt job, a trecut. Degradarea mediului economic și perspectivele îngrijorătoare determină firmele să suspende angajările.
„Este foarte greu să găsești astăzi cuiva un loc de muncă, chiar dacă vorbim de o muncă cu calificare joasă sau necalificată, poziții până de curând disponibile. Angajatorii așteaptă să vadă ce se va întâmpla cu economia înainte să se gândească la extinderea activității”, spune directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bihor, Békési Csaba. Timpul în care un șomer își găsește un job a ajuns să fie de luni de zile...
Austeritatea după Bolojan
Veștile rele circulă repede. Măsurile de austeritate decise la finalul lunii august de Guvernul Bolojan pentru diminuarea deficitului bugetar au stins entuziasmul românilor privind creșterea economiei și a nivelului de trai. Între altele, TVA a fost majorat de la 19% la 21%, iar accizele la carburanți, alcool și produse zaharoase, cu 10%.
Efectele s-au văzut imediat. Conform Institutului Național de Statistică, în octombrie rata anuală a inflației a ajuns la 9,8%, cea mai mare din Europa, iar săptămâna trecută motorina a sărit de 8 lei/litru, ceea ce duce la creșterea tuturor prețurilor.
„Lucrătorii sunt din nou sacrificații de serviciu. Deși muncim mai mult, suntem tot mai săraci!”, au acuzat reprezentanții Blocului Național Sindical la protestul desfășurat săptămâna trecută în Capitală. Pentru că economia influențează automat forța de muncă...
Șomaj scăzut „din pix”
În octom
brie, rata șomajului în Bihor, în mod tradițional mai mică decât în restul țării, era de 2,07%, în scădere nesemnificativă, cu 0,02%, față de luna precedentă, septembrie. Scăderea este însă doar „din pix”.
„Vorbim de o scădere care se datorează modului de calcul. De fapt, numărul de șomeri din județ a cunoscut o ușoară creștere, la 4.922 persoane (n.r. - față de 4.890 în septembrie)”, spune directorul AJOFM Bihor, Békési Csaba (foto).
Pentru că rata șomajului se raportează la numărul oficial al persoanelor active - care este de 237.400 persoane, în creștere cu circa 1.000 de angajați față de anul trecut -, prin raportarea la un număr mai mare al acestora, ponderea șomerilor a scăzut.
„Lucrurile se agită”
În ciuda statisticilor, piața locală forței de muncă s-a contractat. „Lucrurile se agită. Tot mai multe persoane își pierd locurile de muncă, nu prin concedieri colective, ci individual, sau sunt încurajate să plece”, spune Békési.
Prin urmare, bihorenii încep să nu mai facă nazuri cu privire la locul de muncă. Date fiind oportunitățile limitate, mulți șomeri acceptă joburi sub calificarea pe care o au. Dacă înainte erau vacante cu lunile, acum pozițiile plătite cu salariul minim se ocupă și în trei săptămâni. „În Oradea, posturile de operatori în producție, în trei schimburi, pentru care înainte nu prea găseam oameni, acum se ocupă ușor”, afirmă directorul AJOFM.
În județ, e și mai greu. „La Valea lui Mihai, o fabrică de confecții s-a închis, iar 30 de persoane și-au pierdut locurile de muncă. Oamenii aceia cu greu se vor putea angaja”, spune Békési. Pe de o parte fiindcă în zonă sunt puțini angajatori, pe de alta fiindcă nici aceștia nu mai angajează...
„Răul abia începe”
Cauzele sunt diverse: vânzările scad din cauza creșterii prețurilor, comenzile din străinătate sunt incerte, iar perspectivele, inclusiv la nivel european, îngrijorătoare.
„Firmele angajează doar pentru pozițiile pentru care sunt nevoite să angajeze, asta după ce deja au împărțit sarcinile între oamenii pe care îi au și nu mai au alte opțiuni”, spune directoarea Romarketing, Sorina Bradea (foto), specialistă în resurse umane.
De altfel, administratorii firmelor caută să reducă cheltuielile cât pot de mult. „Reprezentanți ai BNR au recomandat antreprenorilor să-își reducă cheltuielile cu 10%, de la utilități până la salarii. Toată lumea spune că anul viitor va fi mai greu, iar răul abia începe”, zice Bradea.
Prin urmare, cum oferta de joburi se reduce, bihorenii în căutarea unui loc de muncă sunt mai dispuși să renunțe la pretențiile privind salariile ori condițiile de muncă. „La ultimul târg al locurilor de muncă la care am fost, unii mi-au spus că ar accepta un job și cu salariul minim, numai să se angajeze”, declară directorul Asociației Firmelor Bihorene, Radu Silaghi. Cei care doresc mai mult, însă, au șanse mai mici.
„Am avut un șoc”
Cu tot șomajul redus din județ, mulți bihoreni își caută de lucru deja și de o jumătate de an. Natalia, care timp de 15 ani a administrat mai multe magazine, a rămas fără postul de directoare în vară. De atunci își caută altul, conform pregătirii și experienței acumulate. „Pentru tine, ca persoană fără un loc de muncă, există o presiune socială foarte mare. Mulți cunoscuți mă întreabă de ce nu accept orice post”, spune femeia.
Dar unui șomer cu calificare superioară îi e tot mai greu să „prindă” un post pe măsură. „Patronii ar vrea pe posturi de conducere angajați cu salarii de secretară. Când mi s-a oferit, tot în vânzări, un salariu de 4.000 lei brut, cât ia o vânzătoare într-un magazin dintr-un centru comercial, am avut un șoc”, mărturisește Natalia.
„Aș vrea să muncesc”
Cei care caută un job sunt de toate vârstele. Absolvent de liceu cu specializarea de electromecanic, dar absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport, Andrei își caută din vară un loc de muncă. „Mă așteptam să fie greu, dar nici așa. Toți angajatorii cu care am vorbit mi-au spus că iau numai oameni cu experiență”, spune tânărul de 23 de ani.
La cealaltă extremă, Lucian (59 de ani), de profesie inginer, se confruntă cu o problemă similară. Disponibilizat în august de la o firmă din industria ușoară, a primit doar refuzuri. „Aș vrea să muncesc până la pensie, dar încă n-am găsit nimic. O problemă e, clar, vârsta. Firmele și-ar dori pe cineva mai tânăr”, zice el. Dar multe au încetat să mai recruteze: „Ceva nu-i în regulă. Încă sunt anunțuri pe OLX sau ejobs, dar când aplici pentru ele nu te sună nimeni”.
La fel spune și Georgeta (32 ani), repatriată după aproape 10 ani petrecuți în Marea Britanie, unde a urcat toate treptele profesionale, de la simplu lucrător cu clienții la manager de companie. „În Anglia, când am aplicat pentru un post, în 2-3 zile eram programată la interviu. În România, cu excepția unui lanț de magazine care m-a adăugat în baza de date, nu mi-a răspuns nimeni. Îmi pare ciudat să nu primesc măcar un feedback”.
Așteptările ei par prea mari. Nici măcar firmele nu știu la ce să se aștepte de la anul, așa că evită să facă angajări, cu speranța că economia nu va intra în recesiune. Și, fără să vrea, însămânțează germenii crizei...
„Piața muncii s-a schimbat, angajatorii au de unde alege. Dacă acum câțiva ani pentru o poziție de training manager (n.r. - responsabil cu pregătirea personalului) firmele nu găseau candidați, luna trecută o companie a primit 150 de aplicații”
Sorina Bradea, directoare Romarketing
ECONOMIE CU EMOȚIE
Limbi străine și AI
„În piață există o emoție care s-a dovedit contagioasă. Scenariile apocaliptice cu privire la inflație, creșterea taxelor și scăderea consumului fac firmele să fie mai precaute, deși în termeni reali economia este încă în creștere”, spune directorul AJOFM, Békési Csaba, cu referire la faptul că, pentru a estima trendul economiei, firmele amână noi angajări până anul viitor.
Până atunci, bihorenii care caută un job vor trebui nu doar să-și reducă din pretenții, ci și să dobândească noi competențe. „Dincolo de cunoștințele tehnice, sunt companii care, pe lângă limba engleză, cer candidaților să știe germană, franceză sau spaniolă, și asta nu doar celor care aplică pentru un post de management”, spune Sorina Bradea, specialistă în resurse umane.
Potrivit acesteia, concurența pentru joburi va fi tot mai acerbă, iar pretendenții vor trebui să-și adauge atuuri în CV. „Să ai competențe de limbi străine și în utilizarea AI va face pe viitor diferența atunci când angajatorul va alege între un candidat sau altul”.