Conferinţa "Despre spiritul naţional în epoca globalizării", ţinută miercuri în Aula Magna a Universităţii din Oradea, a stârnit, măcar aparent, interesul a numeroase persoane. În special elevii şi studenţii au umplut sala până la refuz pentru a-i asculta pe invitaţi.
Organizată de către Asociaţia Pro România Europeană şi Universitatea din Oradea, conferinţa i-a avut ca oaspeţi pe academicianul Eugen Simion, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, şi Alexandru Ruja, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara.
Pe lângă tema amintită de la început, cu ocazia întâlnirii au fost prezentate câteva volume: "Cioran, o mitologie a desăvârşirilor" şi "Alexandru Odobescu", ambele semnate de E. Simion, şi două volume din operele lui Ioan Alexandru, publicate în cadrul seriei de opere fundamentale ale literaturii române.
Universitatea, spaţiu al dialogului
Conferinţa a fost moderată de universitarul orădean Ion Simuţ. După cuvintele de deschidere ale prorectorului Eugen Macocian şi preşedintelui Senatului universitar Sorin Curilă, Simuţ a elogiat activitatea din ultimul timp a Universităţii în ce priveşte organizarea de conferinţe. "Universitatea din Oradea s-a constituit într-un spaţiu de dialog privilegiat (…) l-am avut aici pe Breban, pe Augustin Buzura şi Nicolae Manolescu, iar ca reprezentant al ştiinţei istoriei, pe Ioan Aurel Pop. Este important ca universitatea să devină un spaţiu de dialog pentru problemele societăţii contemporane", a precizat Simuţ.
De asemenea, referindu-se la câteva dintre obiectivele atinse de E. Simion în activitatea sa post-socialistă, acesta l-a amintit ca persoană care a reactivat o dorinţă mai veche de publicare a manuscriselor lui Eminescu, respectiv iniţiatorul publicării Dicţionarului General al Literaturii Române, în opt volume.
Eugen Simion şi-a început prezentarea prin rememorarea ultimei vizite efectuate în Oradea, acum circa trei decenii. Legat de tema aleasă pentru acest moment, el a precizat că "este cea mai importantă temă pe care noi românii, membri ai comunităţii europene, ar trebui s-o discutăm. Eu nu sunt un eurosceptic şi cred că am făcut un pas important (n.r.- prin accederea la Uniunea Europeană), însă această construcţie dă dovadă de numeroase fragilităţi, mai ales datorită noilor migraţii.
Despre spirit naţional, cultură şi Europa
Discursul academicianului a fost, în fapt, o pledoarie la dialog pentru a vedea ce se întâmplă cu culturile naţionale în cadrul Uniunii Europene. "Problema trebuie să o discutăm în linişte şi în spirit european, iar nu pe un ton naţionalist. (…) Principala întrebare este: ce se întâmplă cu noi?", a spus vorbitorul, făcând astfel şi o comparaţie între francezi, care-şi discută problema naţională frecvent, şi cazul României, unde o astfel de problemă nu este abordată decât foarte rar.
Cultura şi învăţământul sunt domeniile la care E. Simion s-a referit apoi. "România reală nu este cea denigrată de televiziuni, România reală este cea a culturii", a spus academicianul, invocând dimensiunea morală a culturii, respectiv cum politica alege fie să nu apeleze la ea, fie s-o folosească drept instrument. În ce priveşte sistemul educaţional românesc, vorbitorul a deplâns tratamentul negativ şi arbitrar la care sunt supuse disciplinele umaniste (limba română, istoria ş.a.).
Simion a fost felicitat de către preşedintele Asociaţiei Pro România Europeană, Ion Zainea, printr-o diplomă onorifică.
Volumele amintite au fost prezentate de către Ioan Cristescu şi Alexandru Ruja. În ce priveşte volumele de opere ale lui Ioan Alexandru, A. Ruja a ţinut să precizeze că "Ioan Alexandru a scris poezii de promovare a valorilor creştine într-o epocă a propagandei ateiste", adică în perioada comunistă. La final, cei prezenţi au fost invitaţi să achiziţioneze cărţi, respectiv să primească autografe.