Cui are i se va mai da, cui nu, i se va lua şi puţinul pe care îl are! Municipalitatea orădeană vrea să profite, în beneficiul oraşului, de gradul redus de absorbţie al fondurilor europene, ajuns la nivel naţional la doar aproximativ 10%.
"Trebuie să avem executant desemnat pentru un număr cât mai mare de proiecte, ca să putem cere finanţarea lor din banii europeni necheltuiţi la nivelul ţării", le-a spus în iarnă primarul Ilie Bolojan subalternilor săi. Primăria vrea să liciteze până la sfârşitul primăverii investiţii de circa 100 milioane euro, în speranţa că va obţine finanţarea lor!
Bani sunt, proiecte să fie!
Calculele sunt simple: la un buget de 225 milioane euro pentru anul 2018, municipalitatea se poate baza pentru propria funcţionare şi pentru investiţii pe doar 112 milioane euro. Jumătate din fondurile oraşului sunt, de fapt, alocări de la nivel central cu destinaţie fixă, pentru funcţionarea spitalelor Municipal şi Judeţean.
Cum grosul banilor rămaşi e înghiţit de cheltuielile de funcţionare curentă, oraşul poate miza pentru investiţii pe numai circa 26,2 milioane euro. Pentru a creşte totuşi numărul şi valoarea acestora, conducerea municipalităţii speră să atragă în următoarele luni finanţări europene de aproximativ 100 milioane euro.
"Având în vedere gradul redus absorbţie al fondurilor europene la nivel naţional, Guvernul intenţionează ca administraţiilor locale care vor avea încheiate până la sfârşitul lunii mai contracte de execuţie cu constructorii să le dea posibilitatea de a atrage finanţări europene, în locul administraţiilor care nu au depus proiecte", spune viceprimarul Mircea Mălan (foto). Aşa că Primăria s-a apucat de treabă...
Lucrări fără bani
În următoarele săptămâni, municipalitatea va scoate la licitaţie lucrări pe bandă rulantă, chiar dacă nu are în bugetul propriu bani pentru finanţarea lor. "În caietul de sarcini vom include o aşa numită clauză suspensivă, instrument folosit la Oradea în premieră. Potrivit acesteia, contractantul se va obliga să aştepte ca Primăria să dea ordinul de începere a lucrărilor, iar acesta va fi dat doar când municipalitatea va avea finanţarea asigurată", explică viceprimarul.
Mălan afirmă că, în aceste condiţii, contractanţii nu vor mai avea motive să intententeze procese Primăriei pentru neonorarea contractelor sau pentru recuperarea unor costuri cu organizarea de şantier ori cu diferite documentaţii. "Firmele nu cheltuie niciun ban până nu primesc ordin să înceapă lucrările, aşa că nu au ce pretinde".
"Riscul să lucrezi degeaba"
Deşi contractele sunt aparent în dezavantajul executanţilor, edilul este de părere că firmele se vor concura masiv. "Sigur, există riscul să lucreze degeaba la documentaţii pentru licitaţii sau ca lucrările să nici nu mai înceapă, din lipsă de fonduri. Acest risc există însă şi pentru Primărie. În schimb, dacă obţinem finanţările, vom avea posibilitatea să acordăm executanţilor avansuri de 30% din valoarea lucrărilor, ceea ce reprezintă pentru aceştia un mare avantaj. Constructorii nici nu vor trebui să se mai împrumute pentru a-şi finanţa lucrările până la decontarea lor", explică viceprimarul.
Potrivit lui Mălan, pe lista lucrărilor cu clauză suspensivă se vor număra investiţii mari, precum reabilitarea unor clădiri monument istoric: Colegiul Mihai Eminescu (6 milioane euro), Primăria Oradea (5 milioane euro), sălile Palatului Vulturul Negru (4,3 milioane euro), bastioanele Cetăţii (2,7 milioane euro) sau Cazarma Husarilor (1 milion euro).
Mai mult decât dublu!
Tot cu clauză suspensivă ar putea fi licitate lucrări ample pentru care municipalitatea speră să obţină finanţare prin Programul Operaţional Regional. "Din bugetul de 183 milioane euro alocat Regiunii Nord-Vest, Primăria Oradea are deja rezervate 36 milioane euro. Cum finanţatorul ne permite să mergem pe supracontractare de 200%, putem avea în vedere proiecte în valoare totală de 70 milioane euro", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş (foto).
Angajaţii DMPFI au depăşit, însă, şi această sumă! Deja de mai bine de o lună funcţionarii lucrează până noaptea târziu pentru a pregăti în paralel 26 de proiecte, în valoare totală de circa 100 milioane euro, numai pe axa dedicată dezvoltării oraşelor. Funcţionarii speră să obţină pentru acestea fie o suplimentare a alocărilor promise prin POR, fie finanţări pe alte programe.
Pe lista celor mai importante lucrări se numără construcţia viitoarei linii de tramvai de-a lungul pârâului Peţa (15 milioane euro), achiziţia de tramvaie noi (18,5 milioane euro), amenajarea coridorului verde din strada Barcăului (3,2 milioane euro) şi construirea unei creşe şi grădiniţe în Parcul Industrial I din Şoseaua Borşului (1,4 milioane euro). "Încercăm să avem contractele de execuţie semnate cât mai repede, ca să fim pregătiţi să cerem finanţare pentru ele în momentul în care vor fi deblocate fondurile la nivel naţional", spune Moş.
Decontaţi, vă rog!
Municipalitatea nu doar că pregăteşte proiecte "la sertar" în aşteptarea finanţării, dar vrea chiar să mute investiţii deja începute pe cheltuiala oraşului aşa încât să le facă cu fonduri UE. Conducerea oraşului mizează pe faptul că, fiind confruntat cu riscul pierderii a 800 milioane de euro numai pe POR, Guvernul va accepta decontarea retroactivă a unor investiţii deja demarate cu respectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice.
Spre exemplu, începută pe banii oraşului, construirea Podului Centenarului ar putea fi mutată pe lista proiectelor retroactive. "Vrem să transferăm cât mai multe investiţii de pe fonduri din bugetul local pe fonduri europene, pentru a reorienta banii orădenilor spre alte obiective", zice viceprimarul Mircea Mălan.
Pe lista lucrărilor pentru care municipalitatea speră să obţină decontare retroactivă se mai numără investiţii precum construirea pasajului pe sub Bulevardul Magheru, care se va desfăşura în paralel cu reabilitarea Podului Dacia (5,6 milioane euro), şi construirea în dreptul cartierului Europa a două pasaje de-a lungul şoselei de centură (7,7 milioane euro), care să asigure accesul la viitoarea piaţă de vechituri. Cu sau fără fondurile europene, aceste proiecte vor fi implementate oricum, dar evident că ar fi mai bine pe banii Europei...
Pe banii oraşului
Municipalitatea orădeană a contractat în decembrie 2017 un credit avantajos de 21 milioane euro de la Banca Europeană de Investiţii. "Dacă nu vom reuşi să atragem finanţări europene, lucrările prioritare, cum ar fi construirea podului de-a lungul centurii, reabilitarea clădirii Colegiului Mihai Eminescu şi prelungirea drumului rapid de la Podul Teodor Neş prin Calea Bihorului până în strada Suişului, vor fi finanţate din acest credit", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).
Potrivit acestuia, municipalitatea poate face încă din 2018 trageri de 14 milioane euro din creditul BEI. Suma este mai mult decât suficientă, având în vedere că deocamdată lucrările nici măcar nu au fost licitate, dar ar fi păcat ca ele să fie făcute prin îndatorarea orădenilor, dacă ţara are la dispoziţie bani europeni necheltuiţi...
SOLUŢII DISPERATE
Se măresc bugetele!
Calculele Primăriei Oradea se dovedesc până acum corecte. La sfârşitul săptămânii trecute, Guvernul a aprobat, la propunerea ministerelor Fondurilor Europene şi Dezvoltării Regionale, modificarea OUG 40/2015 privind gestionarea fondurilor UE pe perioada 2014-2020. "Scopul modificării este să poată fi încheiate contracte de finanţare cu o valoare mai mare decât prevedeau alocările iniţiale prin Programele Operaţionale", motivează un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene.
Astfel, în cadrul Programului Operaţional Regional şi Programului Operaţional Competitivitate se vor putea încheia contracte de finanţare cu valoare dublă faţă de alocarea propriu-zisă. În ceea ce priveşte Programul Operaţional Infrastructură Mare vor fi încheiate contracte cu o valoare triplă faţă de alocare, în vreme ce Programele Operaţionale Capital Uman, Capacitate Administrativă şi Asistenţă Tehnică vor putea încheia contracte a căror valoare totală depăşeşte cu 50% alocarea iniţială.