Bihorenii din nordul judeţului pot să-şi ia adio nu doar de la cârnaţii şi caltaboşii de casă pentru Crăciun, ci şi de la clisa cu ceapă cea de toate zilele. În 10 sate lovite de pesta porcină africană - dar nimeni nu garantează că în curând nu vor fi şi mai multe - are loc exterminarea în masă a porcilor.
După un an de la apariţia primului focar, autorităţile au început să ia măsuri dure, declanşând inclusiv omorârea porcilor sănătoşi, iar urgia loveşte şi crescătorii de ovine, de vite şi chiar de păsări, ba şi cultivatorii de terenuri, obligaţi, sub ameninţarea închisorii, să-şi dea foc la recoltele atinse de mistreţi, principalii purtători ai virusului.
BIHOREANUL dezvăluie proporţiile epizootiei, disperarea sătenilor îngrijoraţi că nu vor mai avea din ce trăi, dar şi indolenţa autorităţilor care au contribuit la răspândirea bolii. Asta pentru că la conducerea instituţiilor au ajuns politruci incompetenţi şi cinici, singurii care, paradoxal, profită până şi de pe urma molimei.
„Ciumatul”
În comuna Abrămuţ, Adorjan Csaba (foto) a devenit un proscris. În iulie, gospodăria sa din satul Crestur a fost decretată focar de pestă porcină africană (PPA), primul din Bihor. La începutul lunii i-au murit câţiva porci din cei 52 pe care îi avea. Veterinarul chemat în ajutor i-a spus că aveau o boală pentru care nu există leac, iar a doua zi în ogradă au ajuns reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), care i-au ucis pe toţi, până la unul. La final i-au dezinfectat gospodăria cu sodă caustică, i-au spus că va primi despăgubiri şi au plecat. În ciuda promisiunilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, şi ale preşedintelui Autorităţii Naţionale (ANSVSA), Geronimo Brănescu, n-a primit încă niciun leu şi nici nu ştie când va primi. Speranţe mari nu are, că doar n-au văzut un ban nici victimele inundaţiilor din mai-iunie.
De o lună, sunt consăteni care efectiv îl ocolesc, ca şi când el ar fi adus nenorocirea asupra tuturor. „Corespondentul Bihari Naplo a scris că din cauza mea este boala, viceprimarul nici nu a mai dat mâna cu mine. De 25 de ani trăim din creşterea porcilor şi acuma am devenit ca un ciumat”, spune omul.
Un vecin, Csigi Lajos, a păţit-o la fel. Într-o zi a observat că o parte din cei 26 de porci erau bolnavi, a chemat veterinarul, iar a doua zi a venit şi DSVSA, care i-a omorât pe toţi. „Până atunci, nimeni nu ne-a spus că este o boală contagioasă şi ce trebuie să facem ca să ferim animalele”.
Prevenţie prin... comunicate
21 de focare de PPA erau înregistrate oficial lunea trecută, în 8 localităţi bihorene: Crestur, Abrămuţ, Olosig, Cherechiu, Sânnicolau de Munte, Cheşereu, Cubulcut, Albiş. Vineri erau deja 27 focare în 10 localităţi, pe listă adăugându-se şi Galoşpetreu (comuna Tarcea) şi Făncica (Abrămuţ). Te-ai fi aşteptat ca, dată fiind situaţia, măcar pe uliţele principale, dacă nu chiar şi pe fiecare poartă, să găseşti afişe din care oamenii să afle cum recunosc semnele îmbolnăvirii animalelor şi cum pot preveni răspândirea bolii. Nici vorbă de aşa ceva!
Toată „informarea” a fost făcută exclusiv prin comunicate de presă date la Oradea de DSVSA. În ianuarie, aceasta anunţa că „a dispus implementarea unui program de măsuri preventive şi de control”, între care „distribuirea de materiale informative către populaţie şi afişarea acestora” în locurile publice. În rest, tot numai prin comunicate, a făcut „recomandări generale” pentru izolarea animalelor în exploataţii (gospodării şi ferme), interzicând „scoaterea pe păşuni”. Motivul? Faptul că principala cauză a propagării bolii este mişcarea mistreţilor, care poartă boala prin păduri şi pe păşuni, unde animalele domestice iau virusul şi apoi le îmbolnăvesc şi pe cele sănătoase cu care vin în contact.
„Măsurile” au rămas, însă, numai pe hârtie, iar autorităţile nici nu verifică dacă informaţiile au ajuns în mod real la oameni. Miercurea trecută, când o echipă a BIHOREANULUI a străbătut nordul judeţului, pe câmpuri păşunau turme de porci, vite şi oi, ceea ce contrazice pretenţia că „specialiștii DSVSA au luat măsuri pentru punerea sub supraveghere a exploatațiilor şi impunerea restricțiilor de mișcare a animalelor”.
Dosare penale
În Olosig, reporterii au întâlnit echipaje ale DSVSA mergând din poartă în poartă, să completeze „situaţia efectivelor de porcine la 08.08.2018”. La gospodăria de la nr. 99, de pildă, au întrebat proprietarii câte animale mai au în bătătură şi îşi notau răspunsul. A doua zi, în bătăturile tuturor au apărut alte echipaje, care le-au omorât pe toate, fără excepţie. 1.000 de porci erau programaţi spre exterminare în trei zile doar în cele trei sate!
„Au început să fie eliminaţi toţi porcii, s-a început cu Abrămuţ, Olosig şi Albiş”, a confirmat BIHOREANULUI prefectul Ioan Mihaiu la o zi după declanşarea operaţiunii, insistând însă că „oamenii vor fi despăgubiţi”, dar şi precizând că localnicii „care nu permit accesul în gospodării sunt pasibili de dosare penale”, pentru facilitarea răspândirii bolii contagioase. „O lună întreagă am încercat prin metode specifice să stopăm pesta. Din păcate, nu s-a răspuns la aceste metode”, a spus prefectul.
„Ucişi preventiv”
Tot vineri, contactat de BIHOREANUL, şeful DSVSA Bihor, Remus Moţoc (foto), a explicat că pe fondul creşterii numărului de focare, animalele sănătoase „vor fi ucise preventiv”, deoarece „Bihorul a ajuns al doilea judeţ din ţară, după Tulcea, ca număr de focare”.
Oamenii rămaşi fără porci sunt revoltaţi că, deşi semnele molimei existau încă de anul trecut, nimeni nu a luat măsuri pentru a-i opri extinderea. „Anul trecut s-au găsit mistreţi morţi în Balc, nimeni nu ne-a spus de ce boală”, acuză o săteancă. „Noi avem numai pământ şi animale, din ce o să mai trăim dacă rămânem fără ele şi o să fim obligaţi şi să ardem porumbul?”.
Întrebarea e deplin îndreptăţită, după Ordinul 1.295/3 august prin care ministrul Agriculturii a impus obligaţii şi cultivatorilor de terenuri, justificate prin „difuzarea virusului, a riscului major generat de posibilitatea răspândirii bolii pe întreg teritoriul României, a posibilităţii producerii unor pagube majore economiei naţionale şi implicaţiile asupra securităţii alimentare”. Ordinul interzice „recoltarea plantelor de pe zonele afectate, în focarele declarate”, cultivatorii de terenuri având obligaţia de a „izola plantele” şi de a le distruge. Pe româneşte, dacă printr-un lan au trecut cumva mistreţi, recolta trebuie arsă şi terenul dezinfectat.
După numai o zi, speriat de impact, ministrul a dat-o la întors, spunând că a fost înţeles greşit. „Doar n-o să dăm foc şi la păduri”, a zis Daea.
Pierderi în ferme
Pagubele sunt imense nu doar în gospodării, ci şi în exploataţiile profesionale, unde virusul încă n-a ajuns deoarece veterinarii din ferme au luat măsuri de biosecuritate, instituind filtre şi făcând dezinfecţii regulate. De altfel, acestea sunt singurele din tot judeţul, nici măcar la ieşirile din focare ori la frontieră DSVSA neorganizând asemenea filtre.
Cel mai mare crescător din Bihor, grupul Nutripork, are 50.000 de porci blocaţi în fermele din Sălacea, Cheţ şi Marghita, aflate în zona III de protecţie, cu focare multiple (stadiul IV, de zonă endemică, cum e cel din Tulcea, fiind cel mai grav). „Avem interdicţie de mişcare a animalelor, teoretic le putem livra sau muta, dar numai cu derogări. Producţia e blocată. Ţinem cu hrană în plus animale care deja trebuiau valorificate, ceea ce înseamnă cheltuieli în plus”, spune proprietarul grupului, Iosif Pazuric (foto).
Dacă molima ar ajunge şi în ferme, pierderile pot atinge şi un milion de euro. De altfel, în Tulcea PPA a fost identificată şi în trei exploataţii profesionale, unde au fost sacrificate toate efectivele.
„Din economie”
Sub protecţia anonimatului, medicii veterinari cu liberă practică, nu cei angajaţi ai DSVSA, afirmă că epizootia e cea mai mare înregistrată vreodată în România, fiind provocată în primul rând de incompetenţa conducerii ANSVSA şi a DSVSA-urilor din judeţe, inclusiv din Bihor. „Despre apariţia pestei se ştia încă de vara trecută, din iunie, când a fost primul focar în Satu Mare. Acolo şi acum sunt mai puţine focare decât la noi”, a explicat BIHOREANULUI un medic veterinar.
Dar tonul incompetenţei a fost dat de sus. „La ANSVSA, în loc să se dispună intensificarea controalelor, la începutul acestui an, preşedintele Geronimo Brănescu a dat Ordinul 17/2018 prin care a anulat Ordinul 35/2016, conform căruia medicii veterinari fac inspecţii în exploataţii de două ori pe an, în februarie-mai şi septembrie-octombrie, ca să depisteze din timp eventualele boli. Colegiul Medicilor Veterinari a protestat în scris, dar degeaba. Ca să economisească 6 milioane euro, cât ar fi costat inspecţiile, pentru care noi primeam 26 de lei aferent fiecărei exploataţii, a înlocuit inspecţiile în teren cu aşa-zise analize din birou”.
Efectul? Molima s-a generalizat, până acum ANSVSA cheltuind milioane de euro numai pentru omorârea porcilor, fără despăgubirile încă necuantificate! „Fiecare animal e anesteziat cu ketamină şi eutanasiat cu o substanţă, T61, care costă peste 100 lei. Adăugaţi costurile de transport, de ardere şi înmulţiţi cu peste 83.000 de porci omorâţi până acum. Zootehnia a fost pusă la pământ pentru cel puţin 5 ani de acum înainte. Şi nu numai creşterea porcilor, pentru că în perioada august-octombrie, de exemplu, crescătorii de ovine trimiteau miei pentru export la Constanţa. Acum nu mai pot mişca animalele”, spune medicul.
Profit din nenorocire
Specialiştii consideră că primul responsabil este preşedintele ANSVSA, pus în funcţie în februarie 2017, fără nicio experienţă în sistem. Conform presei centrale, Geronimo Brănescu (foto) a fost angajat al Farmavet, firmă de comerţ cu medicamente de uz veterinar, deţinută de un apropiat al fiului şefului PSD Liviu Dragnea. De altfel, Dragnea junior a fost informat din timp despre gravitatea molimei, valorificând 10.000 din cei 13.000 porci de la ferma sa din Teleorman.
Culmea e că, acum, de pe urma molimei, tot Farmavet câştigă prin vânzarea dezinfectanţilor către DSVSA-uri (în unele judeţe are puncte de lucru chiar în sediile Direcţiilor). În schimb, pentru pagubele uriaşe ale crescătorilor de animale nu răspunde, ca de obicei, nimeni. Nici măcar cu o demisie...
FĂRĂ TRATAMENT
Semne şi măsuri de evitare
Originară din Kenya şi ajunsă în Europa cu patru decenii în urmă, PPA afectează în prezent Lituania, Estonia, Polonia, Italia, Rusia, Belarus şi Ucraina. Animalele infectate fac febră şi li se înroşeşte pielea, sunt lipsite de apetit, le curg ochii, varsă şi au diaree. De obicei, mor în maximum 20 de zile, boala neavând tratament. PPA se transmite prin contactul direct între animalele sănătoase şi cele bolnave, dar şi indiect, prin fecale, prin hrană, prin obiecte. Preventiv, proprietarii nu au voie să intre cu încălţări şi haine purtate pe stradă sau în alte exploataţii, trebuie să ţină porcii în spaţii îngrădite şi să nu le scoată la păşunat, montă sau comercializare. Virusul nu afectează omul, care e doar un vector de transmitere, dar supravieţuieşte în carnea preparată termic sub 65 de grade. De asemenea, în cadavrele porcilor rămâne 10 săptămâni, în carnea sărată şi afumată 3-6 luni, iar în cea congelată 3-5 ani.