„O pălincă cu miere doar amețește omul, nu vindecă”. Interviu cu dr. Daniela Rahotă, director executiv al DSP Bihor

A venit, odată cu toamna, un nou sezon de viroze, de la banale infecții acute ale căilor respiratorii superioare, cu nas înfundat și dureri de gât, până la pneumonii și gripe care ne pot „scoate din circuit”. Ce înseamnă răcelile, cum se deosebesc unele de altele, care sunt cele care pot produce complicații și ce trebuie să facă o persoană care are febră mare ori căreia doar îi „curge nasul”, explică pentru cititorii BIHOREANULUI directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Bihor, dr. Daniela Rahotă.

Specialistul în sănătate publică arată, de asemenea, și ceea ce fac autoritățile sanitare pentru a impulsiona cea mai bună metodă de prevenție - vaccinarea, subminată în ultimii ani, mai ales din pandemie, de către adepții teoriilor conspiraționiste. Desigur, nu este evitat nici subiectul încă sensibil - Covidul, de vreme ce încă sunt oameni care ajung la ATI după infectarea cu virusul SARS-CoV-2.

- Ce sunt, de fapt, ceea ce în limbaj popular numim răceli?

- Sunt infecții respiratorii care apar odată cu scăderea temperaturilor exterioare și creșterea umidității, factori care determină condiții propice pentru dezvoltarea agenților patogeni. Aceștia pot fi de două tipuri, așa încât și infecțiile respiratorii sunt de două feluri: bacteriene și virale. 90% dintre infecțiile respiratorii sunt cauzate de virusuri și doar 10% sunt de natură bacteriană.

- În această perioadă DSP Bihor informează populația asupra evoluției gripelor, pneumoniilor și infecțiilor acute ale căilor respiratorii superioare. Unele sunt mai grave, altele mai ușoare, dar cum le putem deosebi și care pot fi îngrijorătoare?

- Aceste infecții virale pot fi diferențiate prin simptome. La o gripă debutul bolii este brusc, la 1-2 zile după un contact cu cineva deja bolnav, pe când la o răceală comună este treptat, mai lent, simptomele se manifestă în câteva zile. La gripă avem o febră de 39-40° și chiar mai mult, infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare rar sunt cu febră mare. La gripă, iarăși, durerile musculare pronunțate sunt un semn important al bolii, la răceala comună nu sunt pregnante. De asemenea, la gripă sunt frecvente frisoanele și tusea uscată, extenuantă, pe când la o răceală ușoară tusea este productivă, cu secreții. Desigur, simptomele pot varia de la o persoană la alta, în funcție de vârstă, de imunitate, de starea fiziologică generală. Ceea ce trebuie să reținem este că o persoană cu una sau mai multe astfel de simptome este bine să ia legătura cu medicul de familie, pentru diagnosticare și tratament, așa încât să nu fie cazul de spitalizare.

„Exclus tratamentul cu antibiotice”

- În sezonul precedent, 2024-2025, în Bihor s-au înregistrat 6 decese provocate de gripă. Din experiența pe care o aveți, este populația conștientă de gravitatea acestei afecțiuni sau nu?

- Eu cred că a crescut gradul de conștientizare, chiar dacă mai sunt persoane care cred în conspirații, nu în medicină, și încă sunt multe care recurg la tot felul de terapii. Sigur, un ceai fierbinte, cu lămâie și miere, ajută totdeauna, dar la ce să ajute o pălincă cu miere? Doar amețește omul, nu vindecă.

- Având în vedere că infecțiile virale sunt ușor contagioase, o persoană răcită își poate continua activitatea în societate, la școală, la locul de muncă?

- Poate să meargă în comunitate, sigur, depinde de simptome și de starea sa concretă. Dacă medicul de familie consideră necesar, poate recomanda repaos la pat, dar dacă statusul imunologic este bun, persoana poate să meargă la serviciu sau la școală, în acest caz fiind recomandabilă purtarea unei măști pentru a evita transmiterea.

- Destui români iau antibiotice la răceală. Ajută sau nu?

- În viroze este exclus tratamentul cu antibiotice, care în aceste cazuri nu fac decât să crească rezistența organismului la antibiotice, iar când ai nevoie de ele, pentru alte boli, acestea nu-și mai fac efectul. Românul, prin esență, este un grăbit, nu dorește să aștepte să-și facă efectul tratamentul specific și crede că dacă ia antibiotice ar fi ferit, oarecum imunizat chiar. Or, imunizarea reală o aduce vaccinarea și un stil de viață sănătos, cu mișcare și cu o alimentație sănătoasă.

„Avem problema neîncrederii în vaccinare și în medicină”

- Încurajați vaccinarea, dar ea e pusă sub semnul întrebării de adepții teoriilor conspiraționiste. Ce face DSP Bihor pentru a avea, totuși, un segment cât mai mare de populație vaccinată?

- În România avem problema neîncrederii în vaccinare și în medicină, în general, de la începutul anilor 2010. Această neîncredere a explodat în pandemia de Covid. De o vreme, totuși, se întâmplă un lucru foarte îmbucurător: ni se alătură personalități, organizații, spitale care încep să promoveze vaccinarea, de orice tip. La noi se implică în activități de conștientizare și educare în acest sens Spitalul Județean, Spitalul Pelican, Crucea Roșie, Salvați Copiii, Caravana cu Medici, companiile din parcurile industriale din Oradea, Inspectoratul Școlar, având protocoale cu peste 80 de unități de învățământ unde DSP face campanii pro-vaccinare și în general de educație sanitară, DASO... Mergem și vorbim cu cât mai mulți oameni, încercând să-i convingem asupra avantajelor vaccinării, de la cea a nou-născuților până la vaccinarea împotriva HPV.

De asemenea, avem un sprijin foarte mare și din partea mediatorilor sanitari, plătiți de Ministerul Sănătății, care își desfășoară activitatea în primării. Mai ales în mediul rural și în urbanul mic aceștia cunosc familiile defavorizate și, împreună cu ei și cu medicii de familie, mergem în comunități pentru vaccinare. Sigur, munca de convingere are rezultate și pentru că aceste familii vulnerabile primesc cu ocazia asta alimente, produse de igienă, dar acesta este adevărul: avem mult deficit de recuperat în educație.

Noi, medicii, nu facem aceste eforturi pentru că am câștiga bani în plus, ci pentru a avea o populație cât mai sănătoasă, mai ales că oamenii sunt tot mai sedentari, iar pe măsură ce crește media de vârstă se adună tot mai multe probleme de sănătate. E adevărat, rezultatele nu apar de pe o zi pe alta, ci în ani, dar ca oameni de prevenție ne bucurăm că nu mai suntem singuri în aceste eforturi.

- Legat de rezultate, unde se situează Bihorul la vaccinare comparativ cu celelalte județe?

- Suntem între județele fruntașe la vaccinările prevăzute în calendarul național (n.r. - cele considerate obligatorii la copii, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, hepatitei B, difteriei, tetano-pertussis și poliomielitei). Este adevărat că nu sunt vaccinați toți copiii la 6 și la 12 luni, de obicei pentru că părinții sunt plecați cu ei în străinătate, dar de obicei îi recuperăm la doza a doua și a treia, așa că la doza a treia suntem în ținta de acoperire vaccinală considerată eficientă de OMS.

„În fața noastră, nimeni”

- În această muncă de lămurire ați fost, dvs. și colegii, în situații în care să spună cineva că vaccinarea ar fi dăunătoare, că ar muri oameni din cauza vaccinurilor?

- În fața noastră nimeni n-a spus așa ceva. Poate după ce am plecat... Mie o singură dată mi s-a întâmplat, la o întâlnire organizată de DASO cu părinți de copii mici. O doamnă era mai vehementă în privința vaccinării nou-născuților, dar tot vorbind și prezentând date științifice, până la urmă a tăcut, mai ales că alți părinți s-au revoltat auzindu-i teoriile conspiraționiste.

- Dacă cineva vrea să se vaccineze împotriva gripei ce are de făcut? Ce categorii de populație beneficiază de reduceri la plata vaccinului?

- Orice doritor trebuie să se adreseze medicului de familie, care îi eliberează o rețetă pentru vaccin, iar vaccinarea se poate face atât la cabinetele medicilor de familie, cât și în farmacii și în alte unități sanitare, de către personalul atestat. Copiii, gravidele, bolnavii cronici, vârstnicii peste 65 ani și personalul medico-sanitar și auxiliar beneficiază de o compensare de 100% din prețul vaccinului, deci pentru aceste categorii vaccinul este gratuit, iar persoanele între 45-65 ani fără boli cronice beneficiază de o compensare de 50%. Sunt facilități din partea statului, dar adevărul e că nici dacă se plătește integral vaccinul nu este scump, costă cam 40 de lei. Gândiți-vă câți bani dă un om pe medicamente când e bolnav, ca să nu mai vorbim de suferință sau disconfort...

„Covidul n-a dispărut”

- În acest sezon sunt disponibile doar vaccinuri antigripale trivalente, nu tetravalente, ca în trecut. Care este motivul?

- Vaccin trivalent înseamnă că acționează țintit împotriva a trei tulpini de virus gripal, două de tip de A și una de tip B. Doar acestea sunt pe piață deoarece în fiecare an, pe baza unor studii, se fac prognoze privind tulpinile în circulație, iar pentru acest sezon se preconizează că ne vom confrunta cu cele trei tulpini.

- A dispărut Covidul? Vedem că și acum sunt pacienți care ajung inclusiv la ATI...

- Covidul n-a dispărut, chiar dacă acum formele de boală sunt mai puțin îngrijorătoare, deși sunt și acum pacienți care trebuie spitalizați. În prezent avem doi pacienți la Terapie Intensivă, în stare gravă, la Spitalul Județean. Sunt afectate mai ales persoanele cu anumite afecțiuni grave, cum ar fi cele cardiovasculare, tumori, limfoame, a căror stare este agravată semnificativ de infecție. Tocmai din acest motiv, e bine ca acestea să se îngrijească în mod special pentru a evita infectarea.

- Care este, în Bihor, situația vaccinării anti-HPV - pentru prevenirea cancerelor de col uterin, anal, penian, oral și orofaringian - după extinderea segmentului de populație care beneficiază de gratuitate? Își îndeamnă medicii de familie pacienții să se vaccineze?

- Și Patronatul Medicilor de Familie, și Asociația Medicilor de Familie încurajează pacienții să se vaccineze împotriva papilomavirusului uman. Până acum avem peste 20.000 de persoane vaccinate anti-HPV în Bihor, dintre care circa 500 au beneficiat de extinderea gratuității pentru segmentul de populație 19-26 ani. Din păcate, este puțin, având în vedere că vaccinul asigură protecție împotriva unei boli temute, cu impact mare, atât fizic, cât și psihic, și care se poate solda cu decesul pacientului. De aceea, eu pledez pentru ca în școli să se facă educație sanitară, ca să avem o societate cât mai sănătoasă cu putință.