În timp ce la Bucureşti pluseriştii înfuriaţi de mazilirea Arhanghelului Vlăduţ ameninţă cu ieşirea de la guvernare şi sunt iluminaţi de revelaţia că Ludovic Orban, până mai ieri personificarea "Ciumei galbene", este de fapt "partener de nădejde", nu ca rockerul Cîţu, cel degrabă vărsător de sânge de om nou nevinovat, în Oradea cele două formaţiuni îşi pregătesc în pace şi armonie, împreună cu UDMR, împărţirea instituţiilor deconcentrate din judeţ.

Săptămâna trecută, a 25-a de la instalarea noii coaliţii, am avut curiozitatea să aflu cum vor partidele să-şi distribuie cele 52 de agenţii, administraţii, direcţii, inspectorate, oficii, autorităţi şi alte servicii guvernamentale cu structuri teritoriale. Atât deputatul Silviu Dehelean, game-makerul USR-PLUS Bihor, cât şi Ilie Bolojan, şeful PNL Bihor, mi-au răspuns că în ultimele 3-4 săptămâni au avut tot atâtea întâlniri, desfăşurate prin rotaţie la sediile PNL, UDMR şi USR, fără să fie, cel puţin până acum, nici cea mai mică divergenţă.

E drept, încă n-au bătut nimic în cuie, dar nici nu s-au luat la harţă. Motivul e surprinzător. Dincolo de faptul că reprezentanţii PNL şi USR, împreună cu cei ai UDMR, Cseke Attila şi Szabó Ödön, au convenit că singurul criteriu va fi scorul obţinut în alegerile parlamentare, formaţiunile din coaliţie au de data asta o dilemă cu totul nouă. Nu ştiu dacă îşi vor "asuma" funcţiile perpetuând ipocrizia de până acum (concursuri la care se prezintă ori pe care le câştigă numai candidaţii agreaţi de partide) sau dacă, în premieră, acestea vor fi politizate explicit, după modelul prefecţilor şi subprefecţilor, transformaţi acum două luni din "înalţi funcţionari publici", formal neutri politic, în demnitari cu origine partinică recunoscută.

"Există două perspective: cea în care legislaţia rămâne cum este acum, cu organizarea de concursuri, situaţie în care asumarea nu are cum să funcţioneze, şi varianta în care coaliţia ar urma să modifice legislaţia astfel încât şefii deconcentratelor să fie legaţi de guvernare, ceea ce ar însemna ca asumarea să fie efectivă", m-a lămurit Bolojan. Altfel spus, pentru prima oară în ultimele trei decenii, după ce din patru în patru ani am asistat la concursuri cu dedicaţie, s-ar putea ca acestea să fie abolite. Astfel, mii de membri de partid ori "tehnocraţi" cu sprijin de la partide vor fi numiţi, pur şi simplu, şi îşi vor pierde funcţiile la terminarea guvernării, cum se întâmplă, de pildă, în Franţa.

O fi bine, o fi rău? Greu de spus în lipsa unor termeni de comparaţie. Cert e că partidele iau în calcul o schimbare radicală despre care de la nivel central n-a "transpirat" nimic, deşi ar putea zdruncina întreaga administraţie. Fie o vor face mai bună, pentru a nu pierde guvernarea, fie o vor da de gard, dacă îşi vor numi în funcţii "lipitori" incompetenţi. Riscant pariu, nu doar pentru partide, cât mai ales pentru cetăţeni...