Când intri pe poarta Urgenţelor, o cameră te scanează rapid, te recunoaşte şi îţi accesează dosarul personal, astfel că medicii află nu doar cine eşti, ci şi ce vaccinuri ai făcut în copilărie, ce afecţiuni ai mai avut sau ce medicamente iei dimineaţa. Deocamdată, acest scenariu este doar imaginat, dar unul dintre cei mai renumiţi specialişti în tehnologie pe care i-a dat Oradea crede că ar putea deveni realitate curând.
George Haber, o personalitate marcantă în lumea tehnologiei şi, totodată, un orădean ataşat de oraşul său natal, lucrează împreună cu autorităţile locale la implementarea unei aplicaţii care va folosi inteligenţa artificială pentru a face din Spitalul Judeţean din Oradea unul "smart", unde medicii şi pacienţii sunt ajutaţi de instrumente moderne, pentru ca la finalul zilei toţi să fie... zen.
Oradea, Mecca în AI
Proiectul ZenAiOS, cum se numeşte aplicaţia de inteligenţă artificială pe care o va folosi Spitalul Judeţean, a fost prezentat pentru prima oară la Oradea în urmă cu două săptămâni, la IQ Digital Summit, o importantă conferinţă de tehnologie care a avut loc la Teatrul Regina Maria.
Unul dintre invitaţii evenimentului a fost George Haber, un orădean emigrat în anii ’80 în Israel, iar apoi în America, unde s-a îmbogăţit datorită companiilor de IT fondate şi finanţate. Haber este considerat "părintele DVD-ului" şi ani la rând s-a scris despre el că este cel mai bogat român din America (lucru pe care el îl neagă), succes datorat priceperii şi intuiţiei sale în domeniul tehnologiei.
Ajuns în a şaptea decadă a vieţii sale, Haber continuă să gândească aplicaţii sau soluţii IT, să le finanţeze şi, mai ales, să viseze viitorul. "Visul meu este ca Oradea să devină un centrul AI, primul din lume, care începe cu sănătatea, continuă cu educaţia, locuri de muncă. Oradea să devină o Mecca a inteligenţei artificiale, un Silicon Valley", a spus el, intervievat de fostul jurnalist, acum expert media şi antreprenor, Dragoş Stanca (foto) pe scena IQ Digital Summit Oradea. Iar aplicaţia pe care deja a făcut-o este piatra de temelie pentru "Oradea AI"...
Bolnavi de... aglomerare
Proiectul lui Haber a pornit în urmă cu doi ani, după o conferinţă pe tema digitalizării sistemului medical care s-a ţinut tot la Oradea şi la care Haber a participat. Atunci şi-a dat seama că inteligenţa artificială poate şi ar trebui să deservească spitalele, unde problema cea mai mare este volumul mare de informaţii şi timpul puţin pe care îl au pacienţii şi doctorii la dispoziţie, pentru a trata o afecţiune.
"Există o criză profundă în sistemele de sănătate din toată lumea, şi în Statele Unite, şi în Europa, şi în România. Cheltuielile sunt tot mai mari, dar rezultatele sunt inverse. În loc să ne facem bine, ne facem mai rău", spune Haber pentru BIHOREANUL. S-a convins că spitalele sunt tot mai aglomerate pentru că pacienţii merg târziu la medic, iar doctorii nu le pot dedica suficient timp, având la uşă numeroşi alţi bolnavi, dar şi o sumedenie de treburi birocratice.
"Avem oameni mai educaţi, aparate mai performante, bani mai mulţi şi totuşi rezultate tot mai proaste în privinţa sănătăţii. De ce? Explicaţia pe care am găsit-o eu este că medicii au prea puţin timp de alocat fiecărui pacient", spune antreprenorul.
Drept urmare, Haber a creat aplicaţia care câştigă timp pentru pacienţi, medici şi manageri de spital, făcând în locul lor anumite sarcini.
Pacientul ideal
ZenAiOS are trei module, dedicate pacientului, doctorului şi managerului de spital. Pentru pacient, aplicaţia va fi ca o clonă virtuală: va conţine istoricul medical cunoscut al acestuia, dar şi simptomele pe care le are. "Este pacientul ideal, care nu merge la medic prea târziu", zice Haber. Cu aplicaţia instalată în telefon, orice bihorean va putea nota ce simptome are, de exemplu tensiune arterială mărită, iar "roboţelul" îi va recomanda o programare la un cardiolog. Folosind inteligenţa artificială, aplicaţia îi va pune şi întrebări suplimentare, astfel încât medicul la care ajunge să aibă cât mai multe detalii despre bolnav.
Modulul pentru doctori va fi anume programat încât să coreleze simptomele, rezultatele analizelor şi investigaţiilor şi caracteristicile pacientului cu cazuistica din lume. Altfel spus, aplicaţia - care are abilitatea să scaneze rapid mii de pagini de cercetări medicale, pe care medicul nu apucă să le citească - îi va sugera specialistului care pot fi problemele bolnavului şi cum ar putea arăta tratamentul.
Inteligenţa aplicaţiei ar putea-o ajuta să identifice boli rare, la care medicii poate nici nu se gândesc. "Ar fi ca o mie de doctori House (protagonist de film serial - n.r.) într-o aplicaţie", zice orădeanul, precizând un lucru esenţial: "Întotdeauna aplicaţia va sugera, nu va lua decizia!".
"No, ce bou!"
A treia componentă, cea dedicată administrării spitalelor, va permite managerului unui spital să ştie în orice moment ce medicamente există în unitate, pe ce se cheltuie cei mai mulţi bani ori care secţii sunt prea aglomerate, astfel încât el să poată lua cele mai bune decizii administrative. Dacă se va dovedi eficientă, aplicaţia ar putea fi folosită de factorii decidenţi, precum Ministerul Sănătăţii sau Casa de Asigurări de Sănătate, pentru a afla mai rapid şi mai transparent pe ce se duc banii alocaţi spitalelor.
Prin automatizarea unor procese de durată, Haber vrea ca aplicaţia lui să ducă pacienţii, doctorii şi managerii din sănătate într-o stare de zen, linişte, de unde şi numele soft-ului, care va contribui la vindecare. "Aşa cum există efectul placebo, adică un om optimist are mai mari şanse de vindecare, există şi nocebo, efecte adverse create de panică şi pesimism. În româneşte, i-am putea spune «No, ce bou», pentru că îşi face singur rău", zice Haber, amuzat.
Detalii, în curând
În prezent, echipa ZenAiOS lucrează cu specialiştii Spitalului Judeţean din Oradea pentru a integra date digitale deja disponibile în cele trei module, unitatea medicală urmând să fie prima care va implementa aplicaţia. "Îi mulţumesc domnului Ilie Bolojan că a avut încredere în această idee îndrăzneaţă", spune investitorul tech.
Deocamdată, investiţia financiară îi aparţine doar lui Haber şi, deşi refuză să spună cât a fost, zice că n-a fost "prea mare", pentru că inteligenţa artificială uşurează şi munca de programare. În câteva săptămâni, echipa lui Haber şi reprezentanţii Primăriei vor prezenta public parteneriatul lor, condiţiile pe care le prevede şi rezultatele pe care le preconizează. Este foarte posibil ca acest proiect să fie finanţat prin Make IT Oradea, programul prin care municipalitatea investeşte anual până la 300.000 euro în start-up-uri din domeniul IT.
Pe lângă sprijinul pe care îl va oferi direct medicilor şi pacienţilor, funcţionând ca un "copilot" bine documentat, ZenAiOS va putea, în viitor, să facă şi mai mult. De pildă, să asigure digitalizarea internărilor în spital, care astăzi se fac manual şi durează mult timp. "O vom putea dezvolta în orice direcţie va fi nevoie", spune George Haber. Când vine vorba de inteligenţă artificială, nimeni nu-i ştie limitele...
DRONA DE LABORATOR
Eşec la spital, succes la privat
Spitalul Judeţean a mai avut iniţiativa unui proiect futurist, care însă, cel puţin până acum, nu s-a dovedit de succes. La începutul anului 2023, spitalul a testat prima dronă medicală, menită să transporte probe biologice între clădirile spitaliceşti din Oradea. Avantajele lăudate ale dronei medicale erau două: nu rămâne blocată în trafic şi este o soluţie mai ieftină decât maşinile care trebuie conduse de şoferi, evident plătiţi.
Adusă la Oradea de firma Skyy Network, deţinută de un fost pilot militar australian, drona medicală n-a fost atât de bună pe cât se aşteptau reprezentanţii Primăriei: după ce a ratat de mai multe ori destinaţia la testele preliminare, aparatul a făcut o ruşinoasă testare oficială, în faţa primarului Florin Birta şi a jurnaliştilor orădeni, zburând doar de la un punct la altul, dar fără încărcătură, pentru că asta îl destabiliza în timpul zborului.
În timp ce Primăria şi Spitalul Judeţean n-au mai reluat testele, clinica privată MedLife a început în acest an să transporte probe biologice între laboratoare din Bihor şi Arad, tot cu drona firmei Skyy Network. Compania a lăudat noul sistem de transport, despre care spune că i-a redus cu 50% durata de livrare a probelor, şi a anunţat că vrea să îl extindă la nivel naţional.