O țară de știrbi: Tot mai mulți bihoreni au probleme cu dinții, dar CAS alocă doar 2% din buget stomatologilor

De când a intrat în Europa, România a avansat în multe domenii, inclusiv în medicină, spitalele făcând investiţii uriaşe pentru a se dota cu aparatura şi echipamentele care să le dea doctorilor posibilitatea de a furniza servicii tot mai complexe. Stomatologia a rămas, însă, o Cenuşăreasă a sistemului, ceea ce se vede şi cu ochiul liber, după numărul mare de persoane cu dinţii stricaţi ori lipsă.

Am ajuns o ţară de ştirbi pentru că, spun specialiştii, populaţia este slab educată şi îşi neglijează sănătatea, iar stomatologia este pe cât de scumpă, pe tot atât de subfinanţată. Din banii pe care îi strânge de la asiguraţi, statul alocă doar 5% pentru tratarea afecţiunilor dentare, în Bihor ponderea fiind şi mai mică, aşa că puţinii stomatologi care încheie contracte cu CAS pot cel mult să pună "plombe" unor copii şi pensionari... 

La coada Europei

Anul trecut, un român a cheltuit în medie 6,5 lei lunar pentru periuţe şi pastă de dinţi. Un adult din trei şi un copil din şapte, proveniţi din mediul rural, nu au intrat niciodată într-un cabinet de stomatologie. Sunt date comunicate de Institutul Naţional de Statistică şi cuprinse într-un studiu al companiei Ernst&Young, potrivit cărora România este pe penultimul loc în UE la serviciile stomatologice.

Statisticile scot la iveală şi contraste greu de explicat: deşi în ultimii 10 ani numărul cabinetelor stomatologice din România a crescut constant, cu câte 2,5% în fiecare an, ajungând la finele lui 2022 la 16.177 cabinete şi clinici, 99% din ele fiind private, alocarea din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor de Sănătate pentru plata serviciilor furnizate de acestea reprezintă doar 5% din bugetul CNAS, care totalizează peste 54 miliarde lei.

Împărţeală "de la centru" 

Situaţia e "cariată" rău. La fel ca la nivel naţional, CAS Bihor alocă sume infime pentru serviciile stomatologilor din judeţ. Pentru primele 6 luni ale anului curent, de pildă, suma este de 8,885 milioane lei, din care 6,562 milioane lei revin stomatologilor din mediul urban, iar 2,322 milioane lei celor care activează la ţară, ceea ce - în condiţiile în care bugetul total anual este de 821,974 milioane lei - înseamnă doar 2,16% pentru medicina dentară. 

Alocarea nici măcar nu este decisă local, ci la nivel central. "Suma alocată medicilor dentişti se stabileşte prin împărţirea bugetului pentru servicii stomatologice la numărul de medici aflaţi în relaţie contractuală cu Casa", explică directorul CAS Bihor, Dorel Dulău (foto). În luna mai, de exemplu, CAS a decontat servicii stomatologice de 1,457 milioane lei, reprezentând abia 1,34% din totalul serviciilor medicale prestate în Bihor, de 108,209 milioane lei.

"Un medic dentist simplu primeşte 2.952 lei/lună, un medic specialist 3.689 lei, iar un medic primar 4.425 lei. Celor din mediul rural li se acordă un spor de 50%". De ce aşa puţin? Pentru că la conducerea sistemului sanitar problemele stomatologice nu sunt considerate "de viaţă şi de moarte". Nu moare nimeni de la o măsea...

"Suma este bunicică, mai ales dacă avem în vedere că judeţul Bihor este fruntaş la alte patologii. La Oncologie pe locul II pe ţară, la Diabet pe locul III...", consideră Dulău. Stomatologia, aşadar, nu are cum primi sume mai mari când "concurează" cu astfel de specialităţi.

O specializare "de lux"

Din cauza sumelor mici, nu-i de mirare că majoritatea stomatologilor preferă să nu se "încurce" cu CAS. În Bihor, spune dr. Liana Todor, preşedinta Colegiului Medicilor Dentişti din judeţ, din 788 de stomatologi activi, au încheiat contracte cu CAS doar 355, mai puţin de jumătate. 

Investiţiile într-un cabinet sunt mari: un unit (aparatul de lucru) costă în medie 10.000 euro, iar la câţiva ani trebuie înlocuit, un autoclav pentru sterilizarea instrumentarului costă 3.000 euro, iar ustensilele şi consumabilele, nefiind fabricate în ţară, au şi ele preţuri ca în toată Europa. 

Prin urmare, dentiştii nu pot face mare lucru din banii de la CAS. "Ajung, de exemplu, pentru patru proteze simple. CAS decontează pentru o proteză 1.052 lei. Jumătate merge la tehnician, iar medicul rămâne cu 500 lei, în condiţiile în care pentru o protezare pacientul îi vine şi de şase ori în cabinet. În plus, trebuie plătite impozite, asistenta, contabila, avizele pentru funcţionarea cabinetului, asigurarea de malpraxis, ridicarea deşeurilor medicale, participarea la cursuri, fără de care nu primeşti dreptul de liberă practică, şi multe altele", spune medicul. 

Prin urmare, niciun stomatolog nu poate trăi din banii de la CAS, aşa că îşi pune pacienţii la plată, iar sumele de la Casă le folosesc doar pentru copii şi bătrâni, care sunt cei mai vulnerabili. 

Urgenţele, gratis 

În afara prestaţiilor furnizate în limita sumelor decontate de CAS, singurele servicii stomatologice gratuite sunt cele de urgenţă. Atât doar că în tot Bihorul funcţionează un singur astfel de cabinet stomatologic, 24 de ore din 24, în structura Unităţii de Primire a Urgenţelor (UPU) din cadrul Spitalului Judeţean, dar amenajat în incinta Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea.

Cu doi stomatologi angajaţi ai spitalului şi alţi zece cu contracte de gărzi pentru a asigura permanenţa între orele 15.00 - 8.00, acesta are o medie lunară de 200 de pacienţi, care de obicei ajung noaptea cu dureri de dinţi şi măsele. "Cabinetul asigură tot ce înseamnă urgenţă stomatologică, în traumatisme maxilo-faciale şi dentare, hemoragii şi abcese, stomatite acute, prurituri acute, parodontite apicale acute şi altele", spune directorul medical al spitalului, dr. Lucia Daina (foto).

După rezolvarea urgenţelor, însă, pacientul nu poate continua tratamentele decât în cabinete private, ceea ce puţini mai fac. Explicabil, de vreme ce majoritatea sunt persoane cu posibilităţi materiale modeste.

De la un dinte, la inimă ori reumatism 

Pentru că stomatologia e scumpă şi nu-şi permit să plătească serviciile, mulţi români ajung la dentist doar când îi doare şi, ca să scape de chinuri, preferă să le fie scos dintele bolnav, iar asta deşi medicii consideră extracţia o manevră mutilantă. Alţii nici măcar aşa nu ajung într-un cabinet, fără a conştientiza că, neglijate, afecţiunile dentare determină în timp apariţia altor boli. 

"De la o carie netratată se ajunge la infecţii periradiculare şi apoi la infecţii în diferite alte organe. Oamenii cu probleme dentare dezvoltă boli cardiace, reumatism, boli digestive. O persoană edentată (n.r. - rămasă fără dinţi) nu mai poate mesteca şi, prin urmare, evită unele alimente, ceea ce generează carenţe de vitamine, minerale, proteine... Complicaţiile sunt mult mai multe decât se poate bănui", arată dr. Liana Todor.

Fără plafoane 

Soluţiile ar fi pe de o parte ca CAS să elimine plafonul la decontarea serviciilor stomatologice, aşa cum s-a întâmplat în cazul farmaciilor, iar pe de altă parte ca toate persoanele asigurate să fie obligate ca, periodic, o dată la un an sau la doi, să facă un consult stomatologic, pentru ca problemele să fie tratate la timp şi cu costuri mai mici. 

"Statul ar trebui să fie interesat să acopere costurile tratării unei carii, care variază între 100 şi 200 lei, pentru ca pacientul să nu ajungă să dea 1.000 sau 2.000 lei pentru un tratament de canal sau, mai rău, câteva sute de euro pentru un implant", spune dr. Sebastian Lascu (foto). 

La fel ca în orice altă specializare medicală, prevenţia şi asistenţa primară sunt mai ieftine şi mai eficiente şi în stomatologie...

DOAR EDUCAŢIE 
Fără programe naţionale 

România nu are niciun program naţional de sănătate orală, această carenţă fiind ridicată, astă-primăvară, de dr. Ionuţ Leahu, directorul executiv al Clinicilor Leahu. "Serviciile stomatologice sunt importante pentru sănătatea şi echilibrul întregului corp, iar o abordare integrată serveşte medicinei generale, aşadar domeniul nostru trebuie să facă parte dintr-o strategie operaţională de sănătate pentru accentuarea părţii de profilaxie", consideră acesta.

În judeţ, singurele programe în stomatologie sunt de natură educativă, derulate de Direcţia de Sănătate Publică Bihor în parteneriat cu Federaţia Patronilor, patronatul medicilor stomatologi şi o companie producătoare de periuţe şi pastă de dinţi (Colgate). "Prin programul «Dinţi frumoşi pentru copii sănătoşi» ne adresăm elevilor din clasele a II-a, pe care îi facem să conştientizeze importanţa igienei orale, care previne sau reduce riscul îmbolnăvirilor", spune directoarea DSP Bihor, dr. Daniela Rahotă (foto).

DUPĂ PACIENŢI...
Dentişti săraci, dentişti bogaţi 

În pofida legendelor potrivit cărora stomatologii şi ginecologii "sunt plini de bani", iar asta pentru că majoritatea cabinetelor din aceste două specializări sunt private, adevărul este că, la fel ca în avocatură, doar o mică parte a dentiştilor ajung la prosperitate. 

"Poate pare greu de crezut, dar am colegi cărora uneori le-a fost greu şi să achite cotizaţia, care este de 80 lei pe lună", spune dr. Liana Todor, preşedinta Colegiului Medicilor Dentişti din Bihor.

Pe de altă parte, un stomatolog de succes câştigă cam 10.000-15.000 lei lunar, dar numai după ce a investit zeci de mii de euro în aparatură şi în propria pregătire, şi "numai dacă şi-a făcut un nume şi dacă "trage" toată ziua", spune dr. Sebastian Lascu.

În Bihor, dintre cei 788 de stomatologi, doar doi lucrează "la stat", fiind angajaţi ai Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean, având salarii de 23.091 lei brut (13.508 lei net). Ceilalţi zece colegi ai lor, care asigură gărzile pe bază de contract, între orele 15.00 şi 8.00, sunt plătiţi derizoriu, spune şeful UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian Borcea (foto). Niciunul nu ajunge la 1.500 lei pe lună, pentru trei gărzi însumând peste 50 de ore.