În spatele blocurilor din Piața București e dezastru. Treptele din piatră care coboară dinspre zona comercială către curtea acestora duhnesc a urină și fecale. Jos, locul, plin de hârtii și mizerii, e folosit ca WC public.
Riveranii curăță periodic locul ca să risipească duhoarea. „Această locație nu este toaletă publică!”, au scris pe mai multe afișe. „De când s-a închis toaleta din pasaj, oamenii își fac nevoile în spatele blocului, sub geamurile oamenilor. Am reclamat la Poliția Locală, la Primărie, la Prefectură, peste tot”, spune administratoarea asociației de proprietari. Deocamdată, fără mare rezultat...
Nevoie mare!
Oradiei i-a mers buhul! Potrivit statisticilor oficiale, în 2024 numărul turiștilor a ajuns la 235.500, depășind populația orașului, de 183.100 de locuitori. În perioadele de vacanță centrul orașului se umple de vizitatori, iar cu ocazia concertelor din centru, Piețele Unirii și Ferdinand devin neîncăpătoare pentru miile de spectatori. De fiecare dată, sub podurile din zona centrală și pe malurile Crișului Repede rămân mizerii. În lipsa toaletelor, centrul istoric devine un adevărat WC în aer liber, la fel ca toate zonele cu aflux ridicat.
În Piața București, de când a fost închisă toaleta din pasajul spre gară, trecătorii își fac nevoile în spatele blocurilor. „Nu mai știm ce să facem. Curățăm și a doua zi este mizerie la loc. Am ajuns până acolo încât să cerem Primăriei să închidă cu porți gangul dintre spațiile comerciale și curtea blocurilor. Ne-a refuzat”, spune administratorul Asociației de Proprietari Piața București.
Raziile Poliției, Jandarmeriei și Poliției Locale nu au avut mare efect. Explicația e simplă. La un aflux de aproape 420.000 persoane pe an, în Oradea există doar 23 de toalete funcționale, majoritatea murdare, dispuse periferic și fără să fie semnalate. Adică, o toaletă la 18.200 persoane...
Cu toaletă la bar...
În Oradea, ultimele toalete administrate de Administrația Domeniului Public, cum erau cele din intersecția străzii Petőfi Sándor cu Republicii, din spatele Teatrului sau din Pasajul Vulturul Negru, s-au închis în 2018. La cererea fostului primar Ilie Bolojan, Consiliul Local a retras delegarea serviciului de administrare a toaletelor către ADP. „Primăria poate să impună ca localurile și restaurantele să ofere aceste servicii publice contra cost”, argumenta Bolojan.
Măsura nu a fost, însă, pe placul administratorilor de localuri. „Mie nu-mi convine. Nu este vorba de apa sau hârtia igienică consumată, ci de faptul că se face mizerie. Toaleta e imaginea unui local și-mi poate alunga clienții”, spune un barman orădean.
De altfel, soluția lui Bolojan nu a fost implementată niciodată. „Nu am primit nicio reglementare de la Primărie. Nici nu știu cum ne-ar putea obliga”, spune Mircea Popa (foto), președintele Asociației Ospitalității din Bihor, care reunește peste 60 de localuri. Așadar, trecătorii sunt la mâna administratorilor de localuri. „La noi este permis. Nu poți trimite o persoană în vârstă să-și facă nevoile în stradă. Alte localuri pot avea, însă, altă politică”, spune Popa.
Inventarul toaletelor
În prezent, Primăria gestionează, sub diferite forme, 29 de toalete publice, majoritatea în parcuri. Direcția Tehnică are pe inventar 10 toalete cu auto-spălare amenajate în noile zone verzi, precum cele din străzile Barcăului, Salca sau Piața Magnoliei. Alte 5 sunt în parcuri precum Olosig ori Padișului, 4 toalete ecologice din plastic în șanțul Cetății, lângă stația de autobuze pentru navetiști, iar vara mai funcționează 2 în zona Silvaș.
La acestea, ceva mai ascunse, se adaugă toaletele din cele 5 parcări supra și subterane construite în Piața Independenței și în șanțul Cetății și încă 3 în piețele Rogerius, Decebal și Cetate.
Săptămâna trecută, mai bine de un sfert dintre toaletele publice erau scoase din uz. WC-urile publice din Parcurile 1 Decembrie și Brătianu sunt vandalizate și puse sub lacăt de anul trecut, iar cel din pasajul de la gară e închis de câțiva ani. În plus, toaleta din parcarea de lângă Piața Rogerius e mai mult înfundată, cea din Parcul Padișului e atât de mizerabilă că nu se poate folosi, iar cele din strada Clujului duhnesc de la distanță. Până și toaleta anti-vandalizare montată de curând în Piața Magnoliei, pe bani europeni, avea vinerea trecută colacul vasului WC smuls, vasul murdărit și stocul de hârtie igienică epuizat (foto jos).
Primăria nu reușește să țină ordine. „Acuma se curăță WC-ul și peste câteva ore e murdar la loc”, spune unul dintre paznicii Parcului Olosig.
Mai așteptați!
Situația nu are cum se îmbunătăți rapid. „Cele 5 parcuri centrale ale orașului, precum 1 Decembrie și Brătianu, vor fi reabilitate și dotate cu toalete noi. Nu se justifică reabilitarea celor existente”, spune șeful Direcției Tehnice a Primăriei, Sebastian Marchiș (foto). Lucrările, care ar putea începe în vară, se vor finaliza cel mai curând în 2026.
În schimb, deși Primăria vrea să demareze anul acesta amenajarea a două noi pasaje subterane, în fața Magazinului Crișul și a gării, ambele zone cu trafic mare, nici unul dintre cele două proiecte nu e prevăzut cu toalete. BIHOREANUL a întrebat de ce.
„Cei care trec prin pasajul din Piața București vor putea folosi toaletele existente în gară. Cei care vor folosi pasajul de la Crișul vor putea folosi toaleta pe care o vom amenaja la intersecția străzii Petőfi Sándor cu Republicii”, a fost explicația directorului adjunct al Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, Ovidiu Guler.
„Avem destule!”
De altfel, primarul Florin Birta (foto) nu crede că toaletele publice sunt o problemă. „Avem destule. Numai în centrul orașului le avem pe cele de la parcările de la Tribunal, din străzile Gheorghe Barițiu, Iosif Vulcan și din Piața Independenței”, enumeră el.
Primarul recunoaște că, în lipsa unor semnalizări clare, nici măcar orădenii, cu atât mai puțin turiștii, nu reușesc să le găsească. „Vom vedea dacă ne permite Protecția Monumentelor montarea de indicatoare către acestea”. Totuși, Birta spune că nu este împotriva amenajării a noi toalete. „La gară, dacă va fi necesar, după amenajarea pasajului, vom monta o toaletă cu auto-spălare”, zice el.
În ce privește adoptarea unui normativ care să oblige localurile din zona centrală să le permită trecătorilor accesul la toaletă, primarul este cât se poate de clar. „Nu este cazul să dăm nicio adresă. Toți proprietarii de localuri din Oradea sunt de acord cu asta”, crede edilul, fără să fie clar pe ce se bazează. Cert e că se ferește să traseze obligații comercianților. Că nu miroase a bine...
„Nu există reglementare care să prevadă numărul toaletelor publice necesare unei așezări. Există reglementări pentru instituții școlare, de alimentație publică sau hoteliere, dar nu și pentru localități. Numărul toaletelor este la latitudinea administrației locale”
Dr. Daniela Rahotă, director DSP Bihor
UN BĂNUȚ
50
de bani costă accesul într-o toaletă cu auto-spălare de pe raza municipiului Oradea
SPRE WC!
Toaletele, chestiune de imagine
Existența toaletelor publice accesibile și curate constituie o necesitate pentru o localitate care vrea să își crească atractivitatea turistică. „Calitatea serviciilor rezultă din suma tuturor experiențelor individuale. O experiență minunată a vizitatorului cu privire la monumentele văzute poate fi umbrită, de pildă, de dificultatea de a găsi o toaletă”, spune Dorin Coita, specialist în marketing, prodecan al Facultății de Științe Economice.
De altfel, Alexandru Chira, directorul Asociației pentru Promovarea Turismului în Oradea și Regiune, spune că, înainte de amenajarea a noi toalete, orașul are nevoie de semnalizarea celor existente. „Odată finalizată Piațeta Independenței, acolo va funcționa un centru turistic care va avea și toaletă. Va trebui să găsim, însă, soluții să facem cunoscute toate toaletele existente în zona centrală”.