Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi, chiar în ziua când a împlinit 37 de ani, Szabo Odon şi-a prezentat bilanţul după prima sesiune în care a activat în Camera Deputaţilor. Toată activitatea, a spus parlamentarul UDMR, a fost subsumată încercării de a sublinia şi îndrepta situaţiile în care chiar statul a fost primul care nu a respectat legile existente, dând un exemplu prost cetăţenilor.

Nu faceţi ca statul

Astfel, deputatul a amintit că a fost primul parlamentar din România care a constatat şi a cerut intrarea în legalitate după ce mai multe familii i s-au plâns că elevii nu primesc banii ce trebuie decontaţi pentru navetă atunci când localitatea unde se află şcoala la care învaţă este alta decât cea de domiciliu.

O altă situaţie similară e cea a angajaţilor Camerelor Agricole, pentru a căror salarizare Guvernul nu a prevăzut în buget decât sumele necesare primelor patru luni ale anului. "De trei luni, cei 35 de angajaţi ai Camerei Agricole Bihor nu şi-au mai primit salariile din această cauză, în condiţiile în care, fiind funcţionari publici, nu au voie nici să desfăşoare alte activităţi. Consiliul Judeţean, în a cărui subordine a fost trecută Camera Agricolă, a vrut să introducă în bugetul propriu fonduri pentru plata lor, dar nu are voie", a spus deputatul, subliniind aberaţia creată de Guvern.

Tot o aberaţie este considerată şi schimbarea legislaţiei rutiere în sensul obligării conducătorilor de mopede să deţină permise, fără însă ca normele de aplicare a legii să fi fost adoptate, astfel încât şcolile de şoferi nu au putut organiza cursuri şi examene pentru proprietarii unor asemenea vehicule.

În fine, "o mârşăvie", după cum s-a exprimat deputatul UDMR, a făcut obiectul unei întrebări pe care a adresat-o chiar săptămâna aceasta ministrului Mediului, Rovana Plumb, din cauza modului în care este derulat programul Rabla. Concret, a spus Szabo, deşi în Regulamentul de aplicare a programului naţional de înnoire a parcului auto se arată că voucherele pentru cei ce dau la casat maşinile vechi se distribuie pe judeţe în funcţie de vechimea parcului auto din acel judeţ (adică a numărului de maşini mai vechi de 10 ani), în realitate de la Bucureşti voucherele s-au distribuit pe alte criterii.

"Conform datelor oficiale ale Ministerului Mediului, pe primul loc cu maşini peste 10 ani este Bucureşti, cu 410.000 maşini, urmat de Timişoara, cu 136.000, Cluj (128.000), Constanţa şi Bihor (fiecare cu câte 110.000 maşini peste 10 ani). Cu toate acestea, cele mai multe vouchere s-au distribuit în judeţele Vâlcea (1.500 de vouchere la 57.000 maşini peste 10 ani), în Gorj (1.400 vouchere la 57.000 rable), Sibiu (1.300 vouchere la 74.000 maşini peste 10 ani), Bucureşti (1.200 vouchere la 410.000 maşini), iar Bihorul a primit doar 544 vouchere la 110.000 maşini vechi peste 10 ani. Nu înţeleg nimic şi nici nu e de înţeles", a spus Szabo Odon.

"De fapt, se stimulează nu înnoirea parcului naţional auto, ci specula cu vouchere, pentru că voucherele distribuite într-un judeţ le găsim apoi în alte judeţe", a concluzionat deputatul bihorean.

Parlamentul, victima prejudecăţilor

În ce priveşte impresia generală după prima sa sesiune de deputat, Szabo Odon a afirmat că în comisiile Parlamentului "se lucrează destul de mult şi de bine", dar "imaginea Parlamentului este viciată" pentru că acesta este interesul preşedintelui Traian Băsescu, al Guvernului şi chiar al societăţii civile, pentru "demonizarea" aleşilor românilor.

"Imaginea Parlamentului e ţinută jos pentru că aşa au interesul preşedintele, care vrea continuu să-şi creeze şi să aibă un adversar cu care să se războiască, aşa are interesul Guvernul, care nu dă mână liberă parlamentarilor să voteze aşa cum le dictează conştiinţa şi cum se pricep, iar pe de altă parte există un dezinteres al societăţii civile de a întări Parlamentul, şi atunci populaţia cade în capcana de a pune toate relele în seama parlamentarilor şi de a cere reducerea numărului parlamentarilor sau a numărului camerelor parlamentare", a spus Szabo Odon.

În acest context, deputatul UDMR a amintit că în Parlamentul Europei lucrările în plen se desfăşoară în prezenţa unui raportor şi a 5-6 eurodeputaţi care ascultă, doar în România existând impresia că parlamentarii nu lucrează dacă nu sunt în plen, ci în comisii, acolo unde nu se văd la televizor.