Un sobor condus de preotul Gheorghe Nemeş a oficiat vineri o slujbă de pomenire, la mormintele din Cimitirul Municipal ale celor patru orădeni consideraţi „eroi ai Revoluţiei” din Decembrie 1989, sublocotenenţii post-mortem Marius Cosma (19 ani, împuşcat la Arad pe 24 decembrie 1989), sublocotenent post-mortem Adrian Victor Puşcău (19 ani, împuşcat la Arad pe 23 decembrie), sublocotenent post-mortem Adrian Dorin Danşe (19 ani, împuşcat pe 24 decembrie la Bucureşti) şi inginerul Niculae Tomozei (34 ani, lovit de un camion ca „terorist”, la Remeţi, pe 23 decembrie).

Omagiu de securist

Mica ceremonie religioasă şi militară s-a desfăşurat în prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai unor instituţii, între care prefectul judeţului, Ioan Mihaiu, viceprimarul Oradiei, Florin Birta, şefii unităţilor subordonate Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării, dar şi câţiva liceeni, rude ale tinerilor comemoraţi şi membri ai Asociaţiei Revoluţionarilor din Oradea.

Dintre cei din urmă, s-au remarcat Gheorghe Bochiş (în decembrie 1989 blănar la fosta fabrică Rovex), care ca de obicei a adus cu sine tricolorul fără stema României Socialiste purtat în acele zile prin oraş, Pavel Negruţ (mecanic la fosta Inspecţie Veterinară), Traian Popoviciu (mecanic la fosta Întreprindere Înfrăţirea), Marieta Jurjuţ (fostă Popovici, inginer la fosta Fabrică de Confecţii), Ioan Lugoşi (contabil la Aeroport), Gheorghe Manicea (pilot la Aeroclubul Oradea), Dan Vâlceanu (inginer la fosta Întreprindere Judeţeană de Transport Local Bihor, acum OTL) şi Daniel Vulcu (actor la Teatrul de Stat, acum director la Teatrul Regina Maria).

În mulţime au mai fost istoricul Mihai Drecin (profesor universitar), eurodeputatul PSD Emilian Pavel, deputatul PNL Ioan Cupşa, directorul ADP Liviu Andrica, iar la sfârşitul parastasului, cu puţin timp înainte de a începe momentul depunerii coroanelor, a ajuns şi şeful PSD Bihor, Ioan Mang.

De altfel, delegaţia PSD a fost copleşitoare din punct de vedere numeric, fiind formată din circa 20 de persoane, între care la loc de frunte a stat inclusiv un fost colonel de Securitate, Traian Costa, în prezent om de afaceri şi membru al acestui partid, din partea căruia între anii 2008-2012 a fost şi consilier judeţean.

„Să ne amintim şi să le îndeplinim dorinţele”

După slujba de pomenire şi un scurt discurs al prefectului Mihaiu, preotul Nemeş, el însuşi membru al Asociaţiei Revoluţionarilor orădeni (deşi a fost acuzat de CNSAS de colaborare cu Securitatea), s-a adresat celor de faţă, exprimându-şi „regretul că din an în an suntem tot mai puţini aici, la umbra crucilor acestor tineri”.

Preotul a spus că aceştia s-au jertfit „pentru libertate, credinţă şi pace”, iar cei 28 de ani scurşi din Decembrie 1989 au fost „28 de ani de rugăciune pentru Biserica Ortodoxă şi nu numai”. De asemenea, Nemeş a îndemnat „nu numai să ne amintim de aceşti tineri, ci şi să le îndeplinim dorinţele, acelea de a fi pace, de a fi iubire, de a trăi într-o atmosferă plăcută oamenilor şi lui Dumnezeu”, justificând că „dacă avem ceea ce avem, avem datorită jertfei lor” şi adăugând că „nu ar strica să avem şi în Oradea, ca în toate oraşele, un monument al tuturor eroilor Revoluţiei şi al tuturor eroilor îngropaţi aici”.

O diversiune de proporţii

Comemorarea din acest an a românilor omorâţi în timpul evenimentelor din perioada 16-25 decembrie 1989 are loc în contextul în care în urmă cu patru zile, pe 18 decembrie, Parchetul Militar a anunţat câteva rezultate preliminare ale anchetei declanşate încă din 1991 pentru elucidarea împrejurărilor, motivelor şi responabililor pentru decesul a 1.104 persoane (civili şi militari în termen) şi rănirea altor 3.321 persoane.

Potrivit celor prezentate de Parchetul Militar, în Decembrie 1989 nu a existat nicio clipă un vid de putere între regimul comunist şi cel instaurat sub conducerea lui Ion Iliescu, iar noua „putere populară emanată din Revoluţie” a fost instalată pe fondul unei psihoze intenţionate privind existenţa unor terorişti şi a unor diversiuni săvârşite cu bună ştiinţă de exponenţii civili şi militari ai acestei puteri, cu ajutorul televiziunii şi radioului.

De altfel, fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul prim-ministru Petre Roman şi alţi lideri „revoluţionari” au fost puşi sub inculpare, fiind acuzaţi de crime împotriva umanităţii.