Sentinţă grea pentru omul de afaceri orădean Viorel Ştiube, fostul patron al FC Bihor între 1996-1997 şi o vreme proprietar al cotidianului Jurnal Bihorean. Tribunalul Sălaj a dispus condamnarea orădeanului la 16 ani de închisoare cu executare plus confiscarea specială a sumei de 9,1 milioane de lei din averea acestuia.

Sentinţa, care mai poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Cluj, a fost pronunţată într-un dosar în care Viorel Ştiube a fost trimis în faţa instanţei în 2013 de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru evaziune fiscală şi delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prin devalizarea uneia din firmele pe care le deţine, Silvania Comtur Şimleu Silvaniei.

Falimentat intenţionat

Potrivit actului de acuzare întocmit de procurori, Ştiube ar fi păgubit bugetul de stat cu 103.000 de lei, prin deduceri de TVA provenit din tranzacţii fictive, dar şi prin faptul că şi-ar fi însuşit peste 9.000.000 de lei din patrimoniul societăţii, ceea ce a şi dus la falimentul acesteia şi la imposibilitatea recuperării de către creditori a creanţelor.

La stabilirea verdictului, completul de judecată a ţinut cont şi de alte două condamnări la pedepse cu suspendarea executării pronunţate în 2006 respectiv 2007de instanţele din Suceava pe numele afaceristului sub acuza de înşelăciune şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. În dosarul actual, Ştiube a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare la care instanţa a adăugat un spor constând în o treime din suma celorlalte pedepse, adică 4 ani.

Totodată, afaceristul a primit interdicţie de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a fi administrator sau de a conduce o societate comercială pe o durată de cinci ani, după executarea pedepsei cu închisoarea.

Instanţa a dispus, de asemenea, confiscarea specială de la acesta a sumei de 9.141.211,38 lei, ca fiind dobândită în urma săvârşirii infracţiunii, şi a menţinut sechestrul asigurator impus în 2011 de către procurori asupra unor imobile pe care Ştiube le deţine în Oradea şi Diosig.

Denunţător din arest

Viorel Ştiube a ajuns în atenţia opiniei publice încă din anii '90, împreună cu fratele său, Ionel, având numeroase dosare penale pentru infracţiuni economice în urma unor afaceri cu alcool şi petrol. Însumate, acestea cauzaseră prejudicii de 19,8 milioane lei, din care penalităţile reprezentau 11,8 milioane lei.

Încercând să-şi uşureze situaţia, afaceristul a formulat mai multe autodenunţuri împotriva unor magistraţi. Ştiube susţinea că, la solicitarea fostului procuror Alexandru Lele, acum avocat, i-a plătit 10.000 mărci germane pentru închiderea unui dosar al fratelui său, Ionel, acuzat de tâlhărie, plus 20.000 dolari pentru a-i oferi un dosar compromiţător la adresa soţiei procurorului Dan Chirculescu, care îl ancheta. Suspendat şi anchetat, Lele a fost exonerat însă de vină şi repus în funcţie.

Tot Ştiube susţinea că în 2001 le-a dat câte 20.000 dolari foştilor judecători Traian Munteanu şi Adrian Popa pentru a-l scăpa de răspundere pentru posesia dosarului de şantaj. După ce au primit banii, spunea Ştiube, cei doi judecători i-au dat o sentinţă favorabilă, schimbată ulterior de Curtea de Apel Oradea, unde a fost condamnat la 6 luni de închisoare cu executare. Munteanu şi Popa au fost trimişi şi ei în judecată de DNA, dar au fost achitaţi. 

Judecat şi la Oradea

În paralel cu procesul din Zalău, Viorel Ştiube e judecat şi la Tribunalul Bihor, într-un dosar al DNA Oradea în care acuzaţiile sunt de evaziune fiscală în formă continuată şi un prejudiciu de 14 milioane lei.

Potrivit rechizitoriului înaintat instanţei de judecată în 2013, lui Ştiube i se impută faptul că, prin intermediul firmelor ABC Vest Trafic SRL şi Viman Agro Invest SRL, ambele din Oradea, respectiv Transport Euro Budeşti (Vâlcea), a cumpărat din Ucraina şi din Slovacia 6.000 tone de uleiuri minerale grele, produs neaccizat, din care, prin procesare la rece, se obţine motorină.

După intrarea în ţară, uleiul era facturat în acte către parteneri străini, dar în realitate era vândut ca motorină către societăţi de desfacere cu amănuntul, prin intermediul firmelor Minerva Şimleu Silvaniei SA Oradea, reprezentată chiar de Viorel Ştiube, şi Damco Nafta SRL, administrată de româno-americanul Emil Cozmi, însă coordonată de fapt tot de Ştiube şi de familia sa, prin tatăl său, Teodor, şi fratele Ionel.