Ţighi, ţighi, ţigări avem!... Nu există orădean care, pornit la cumpărături prin pieţe, să nu fi fost agăţat măcar o dată de bişniţarii care mişună printre mese. În ultimii ani, poliţiştii le-au împărţit amenzi de peste 500.000 lei, dar degeaba. Amenzile au rămas neachitate, iar comercianţii şi-au văzut mai departe de negoţ.

Luna trecută, totuşi, procurorii DIICOT Oradea le-au dat o lovitură grea, trimiţând în judecată 24 de persoane care aprovizionau cu ţigări netimbrate Piaţa Rogerius, cea mai mare din Oradea, dar şi pe cea din Beiuş. În timpul anchetei întinse pe mai bine de 5 ani, oamenii au fost filaţi iar convorbirile le-au fost interceptate, până când anchetatorii au reuşit să le afle reţelele şi să le găsească ascunzătorile, ba chiar şi codurile folosite. Pentru că bişniţarii nu vorbeau niciodată despre ţigări, ci doar despre... culori.

Anchetă împărţită

1.500 de pagini de transcrieri ale convorbirilor telefonice, sute de fotografii şi zeci de procese-verbale întocmite cu ocazia a tot atâtea filaje. Acesta e conţinutul forte al dosarului întocmit de procurorii DIICOT pe numele a 24 de persoane anchetate pentru comerţ ilicit, cu ţigări de contrabandă. Rechizitoriul trimis în faţa instanţei dezvăluie că investigarea contrabandiştilor care aprovizionau două dintre cele mai mari pieţe agroalimentare din judeţ - Piaţa Rogerius din Oradea şi Piaţa Agroalimentară din municipiul Beiuş - a fost declanşată de poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice (SICE) Bihor şi de procurorii Parchetului Bihor încă în 2012.

Iniţial, poliţiştii au luat în vizor doar bişniţarii din Rogerius, având la activ cele mai multe contravenţii: 19 persoane care în anii 2010-2013 au acumulat aproape 400 de amenzi în valoare totală de peste 500.000 lei. Sumă din care, însă, nu au achitat niciun leu.

Organizaţi şi precauţi

Cercetările au relevat că bişniţarii din Rogerius erau extrem de prudenţi şi bine organizaţi. De altfel, mulţi erau în business de peste 10 ani, se cunoşteau foarte bine şi la nevoie făceau schimburi de mărfuri.

Procurorii spun că traficanţii lansau pe piaţă de fiecare dată doar cantităţi mici, câte 2-3 pachete, cel mult câte un cartuş, aşa încât, în eventualitatea unor controale, poliţiştii să nu le poată provoca pierderi însemnate. Restul mărfii era ascuns în maşini, în pungi agăţate prin copacii din preajmă ori pitite pe lângă gardul pieţei.

Dacă stocul nu ajungea pentru o zi, vânzătorul final suna la "depozit", ulterior aducându-li-se marfa cerută din apartamente închiriate în apropierea pieţei. Aveau chiar şi un sistem de "alarmare" specific: o persoană urmărea în permanenţă zona pieţei, pentru a le anunţa celorlalţi raziile poliţiştilor, ale inspectorilor vamali ori ale comisarilor Gărzii Financiare, iar cei vizaţi să poată fugi.

Afaceri de milioane

Anchetatorii au aflat că, dintre cele 19 persoane cercetate, 10 erau deţinătorii afacerii, iar restul simpli "angajaţi", evident, fără forme legale, recrutaţi din rândul rudelor sau prietenilor, scoşi la înaintare pentru a vinde în piaţă. În schimb, "şefii" se ocupă mai ales de aprovizionare, care se face des, tot la 3-4 zile. De ce aşa frecvent? Simplu: pentru că, în condiţiile în care ţigările din comerţul legal au preţuri tot mai piperate, cererea pentru ţigările de contrabandă, considerabil mai ieftine, rămâne mare, aşa că eforturile le sunt răsplătite pe măsură de cumpărători.

Conform calculelor anchetatorilor, un comerciant din Rogerius vindea, în medie, 30 de cartuşe pe zi. Având în vedere că niciunul nu-şi punea adaos mai mare de 1-2 lei la un pachet, profitul zilnic se ridica la cel puţin 300 lei. Iar dacă se pune la socoteală şi faptul că vânzătorii ieşeau la "muncă" inclusiv duminica, profitul grupului era de cel puţin 1 milion de lei pe an. Câştig neimpozabil, fireşte!

Lăsaţi fără marfă

La un an de la începerea anchetei, pe 11 iunie 2013, poliţiştii SICE au decis să acţioneze în forţă. Peste 100 de agenţi au percheziţionat simultan 26 de locuinţe folosite ca depozite, majoritatea închiriate de contrabandişti pe numele unor rude sau prieteni.

Descinderile au provocat bişniţarilor o gaură dureroasă, fiind uşuraţi de marfă în valoare de peste 150.000 lei: 22.661 pachete de ţigări de diferite mărci, 200 litri de băuturi alcoolice contrafăcute, 70.000 de petarde, plus 4,1 kilograme de tutun şi 4.200 lei găsiţi într-una din locuinţe.

La finalul acţiunii, 19 suspecţi au fost reţinuţi pentru 24 de ore, dintre care 10 au fost duşi a doua zi în faţa unui complet al Judecătoriei Oradea cu propunere de arestare preventivă, pentru încălcarea Codului vamal prin comerţ ilegal cu produse accizabile, faptă pedepsită cu închisoarea între 3 şi 15 ani.

Back in bişniţă

Judecătorii au respins însă arestarea, din cauza unui viciu de procedură invocat de apărătorul unuia dintre inculpaţi, avocatul Răzvan Doseanu. Fiind vorba despre mai multe persoane asociate pentru a săvârşi infracţiuni, ancheta trebuia efectuată, conform legii, nu de către procurorii Parchetului Bihor, ci de cei ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism!

Ca urmare, toţi cei 10 au fost eliberaţi, iar dosarul a fost predat DIICOT Oradea, care a continuat să supravegheze gruparea. Şi, surpriză! Chiar cu procurorii pe urme, contrabandiştii nu doar că şi-au refăcut reţeaua, ci chiar au extins-o, în 2014 distribuind ţigări şi în piaţa din Beiuş.

Potrivit rechizitoriului, în Rogerius bişniţa era coordonată de Ionel Fechete, Dan Dudler, Florin Cora şi Romulus Karoly Markovits (foto), vărul lui Romi Markovits, şeful clanului Neguş, în timp ce la Beiuş aprovizionarea o făceau Petru Marius Neagrău, Nicolae Lăzău şi Călin Chiperi.

"Niciunul nu şi-a asumat rolul de lider, ci doar de coordonare a vânzărilor", se arată în actul de acuzare prin care anchetatorii DIICOT au trimis în judecată 24 de persoane, pentru constituire de grup infracţional organizat (pedepsită cu închisoare între 1 şi 5 ani) şi contrabandă în formă continuată (închisoare între 5 şi 15 ani), fapte prin care au provocat bugetului de stat o pagubă de 492.573 lei, prin neplata accizelor şi taxelor cuvenite pe ţigările găsite la percheziţii.

Unii recunosc, alţii tăcere

Prin urmare, alături de cei 7 coordonatori ai afacerilor cu ţigări din pieţe, au fost trimişi în faţa instanţei Aurel Filip, Laura Hainer, Adrian Hodişan, Gheorghe Luţaş, Ioan Precup, Dezsi Geza, Szucs Arpad, Mărioara Chiperi, Erdei Gyongyike, Dan Pârcălab, Ciprian Magdaci, Claudia Hainer, Rodica Lata, Elisabeta Sinka, Janos Sinka, Sorin Scorţe, Ioan Dudler, cel din urmă fiind frate cu Dan Dudler şi cu unul dintre cei mai cunoscuţi escroci imobiliari din Oradea, Gabor Dudler, condamnat în mai multe dosare după ce a lăsat fără locuinţe mai mulţi pensionari.

Pentru recuperarea pagubei şi a cheltuielilor judiciare, în sumă de 100.000 lei, procurorii au dispus instituirea sechestrelor pe maşinile şi casele contrabandiştilor

Sancţiunea foarte mare i-a determinat pe majoritatea inculpaţilor să-şi recunoască faptele, ba chiar să returneze din prejudiciu, ceea ce le poate înjumătăţi limitele de pedeapsă, în cazul în care vor fi condamnaţi. Mai puţin Markovits şi Neagrău, care s-au folosit de dreptul de a nu da nicio declaraţie, şi Claudia Hainer, care a negat orice vină.

Procesul urmează să înceapă la Tribunalul Bihor şi deja un lucru e sigur: în ciuda anchetei şi a pedepselor uriaşe pe care le riscă, o parte din bişniţari s-au reîntors la "locurile de muncă", în pieţe, cu stocurile de marfă refăcute. Locul celorlalţi, mai puţin îndrăzneţi, a fost luat de alţii...

CODURI
Ţigări pe culori

Probele adunate de anchetatori împotriva vânzătorilor de ţigări traficate din Piaţa Rogerius arată cât de precauţi erau aceştia. Ei foloseau un limbaj codificat, în care termenii cromatici desemnau mărcile de ţigări puse în circuit. "Galbene" sau "lămâi" erau ţigările chinezeşti Jin Ling, "albastre" - Fest, "lila" sau "mov" marca Kiss Dream, "negre" însemnau NZ Black, "roşu" - Viceroy, iar "zebra" - NZ, aceasta putând fi aurie sau neagră, după culoarea ambalajului. 

Comercianţii aveau, însă, şi alte coduri. Sub denumirea de "paie" discutau despre ţigările slim, "carton" era cartuşul, "moldoveneşti" ţigările din Republica Moldova, iar "ruseşti" cele din Ucraina. Majoritatea vânzătorilor aveau porecle sau nume de alint: Dan Dudler era "Dani", Aurel Filip era "Ţuno", Eliszabeta Erdei era "Ghiza", Claudia Hainer – "Coca", iar Ioan Dudler era "Şlicu".