Muncitorii sapă şi se iau cu mâinile de cap. Aproape nu există lucrare de infrastructură în Oradea care să nu fie blocată, de la câteva ore la câteva zile, pentru depăşirea unor situaţii neprevăzute.
"E imposibil să sapi şi să nu dai de probleme. Dacă nu nimereşti o reţea de apă care nu apare în proiect, atunci intri peste canalizare, gaz, telefonie şi tot aşa!!", spune Mihai Cabai, directorul societăţii Termoficare. Care, la rându-i, are conducte nemarcate pe hărţi, în calea altor furnizori de utilităţi...
Vremea tranşeelor
Dacă, potrivit folclorului urban, o mutare de mobilă într-un apartament de bloc face cât un incendiu, atunci reabilitarea reţelelor de termoficare, apă şi canalizare într-un oraş ca Oradea face cât un bombardament. Aproape că nu există zonă a oraşului fără tranşee. Constructorii angajaţi de Primărie derulează în paralel, pe sute de kilometri de reţele, lucrări în valoare de 40 milioane euro.
Construcţii Bihor şi Energomontaj lucrează pentru Termoficare pe magistralele I şi III din capătul cartierului Rogerius până în buricul târgului, pe străzi precum Roman Ciorogariu şi Mihai Eminescu, pentru înlocuirea a 17,5 kilometri de conducte, Compania de Apă Oradea a dat în lucru firmelor Gavella, Depona Edilitare şi Selina 120 de kilometri de reţele de apă şi canalizare pe 119 străzi, ultima firmă renunţând la contract luna trecută, iar RDS&RCS pregăteşte amenajarea a nu mai puţin de 150 kilometri de canale tehnice în care vor fi îngropate cablurile de pe clădirile din centrul oraşului. Dacă la asta se mai adaugă lucrările de modernizare a străzilor şi intervenţiile la avarii, e tot mai clar că doar traficul auto redus de peste vară a făcut ca oraşul să nu paralizeze sub presiunea celor mai ample investiţii în infrastructură făcute din ultima jumătate de secol.
Întârzieri neprogramate
Ca să nu-şi dea cu târnăcoapele peste picioare, constructorii se întâlnesc săptămânal în biroul viceprimarului Mircea Mălan (foto) pentru planificarea lucrărilor. Din păcate, însă, nici aceştia nu se înţeleg între ei. La doar câteva zile după demararea lucrărilor, reprezentanţii Energoconstrucţia, cea care montează conductele (lucrare ce reprezintă 75% din valoarea investiţiei), au început să conteste statutul de lider al asocierii deţinut de Construcţii Bihor, care doar sapă şanţurile, dar primeşte banii de la Primărie ca să-i împartă partenerilor.
Cum, la rându-i, aceasta şi-ar fi dorit un procent mai mare din încasări, asociaţii au ajuns la polemici care s-au răsfrânt asupra ritmului lucrărilor. Dacă în urmă cu o lună, şantierele înregistrau o întârziere de 2% faţă de program, săptămâna trecută aceasta ajunsese la 10%. Spre exemplu, lucrările de readucere la starea iniţială a carosabilului şi spaţiului verde din intersecţia străzii Transilvaniei cu Bulevardul Dacia şi altele de aceeaşi natură din strada Traian Lalescu, care trebuiau finalizate de trei săptămâni, încă erau în lucru săptămâna trecută.
Viceprimarul pune însă decalajul mai mult pe seama unor motive obiective decât pe certurile dintre firme: "Întârzierile se datorează unor cauze tehnice, imposibil de prevăzut". Mălan dă ca exemplu porţiunea dintre Şcoala Dacia şi Parcul Petofi unde, în urma săpăturilor, canalul tehnic al vechii magistrale s-a dovedit acoperit de gard, traseul fiind greu de accesat. "Decât să riscăm să se prăbuşească gardul şi să distrugem spaţiul verde, am ales să mutăm conducta în şosea. Sigur, asta ne-a întârziat", zice Mălan. Iar astfel de "descoperiri" au loc zilnic!
Enigme subterane
Mihai Cabai (foto), directorul societăţii Termoficare, beneficiara înlocuirii magistralelor, spune că subteranul Oradiei e plin de surprize. "Cum sapi, cum dai peste reţele care nu apar pe schiţe şi eşti obligat să te opreşti. Unele reţele sunt atât de vechi că nici nu te poţi prinde de ele. Când anunţi proprietarul, CAO, Electrica sau cine o fi, îţi spune că nu are fonduri şi eşti blocat", explică directorul.
Cert e că reţelele trec care pe unde. Spre exemplu, pe strada Mihai Eminescu constructorii au dat de conducte de apă şi canalizare, cabluri electrice şi racorduri care nu apăreau în planuri, fiind nevoie de o muncă titanică pentru a fi scoase ca să se lucreze sub ele. La fel, pe Louis Pasteur muncitorii au dat peste conducta de canalizare lipită de conducta magistrală, iar pe Feldioarei şi Zlatnei au găsit cablajele RDS&RCS şi conductele Distrigaz montate chiar deasupra canalului tehnic. Există însă şi situaţii pe dos. "Am ajuns ca de câte ori cerem aviz de coexistenţă proprietarii să ne anunţe că au reţele acolo, numai să fie siguri că dacă le rupem o să le refacem pe banii noştri. Ne punem şi săpăm, dar nu apar nicăieri. De fapt, nici deţinătorii nu ştiu pe unde trec!", zice Cabai.
"Nu ştie nimeni"
Haosul de sub asfalt este generalizat. "Nu sunt unii mai buni ca alţii. Cum păţeşte Termoficare cu lucrările la magistrale, la fel păţeşte şi CAO cu cele la apă, şi Distrigaz cu cele de gaz şi tot aşa. Se sapă, apar avarii, certuri despre cine plăteşte reparaţiile şi lucrările întârzie", spune Leontin Pătcaş, şef Birou Drumuri şi Poduri în cadrul Primăriei.
Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, în cadrul Instituţiei Arhitectului Şef a fost înfiinţat de pe vremea primarului Petru Filip un compartiment GIS (Geographic Informatic System) menit să evidenţieze reţelele existente şi traseul exact al acestora. Atâta doar că, planurile nefiind puse la punct, nu prea are ce inventaria! "Dacă pe vremea lui Ceauşescu era cât de cât disciplină, după 1990 s-a lucrat în devălmăşie. Nu mai ştie nimeni pe unde, ce reţele are", spune primarul Ilie Bolojan (foto).
Astfel, pentru a preîntâmpina eventualele avarii, singura soluţie e ca muncitorii să lucreze încet, cu atenţia geniştilor trimişi în câmpuri minate. Pentru că nu se ştie niciodată ce reţea de apă, canalizare, electricitate sau internet se găseşte să "puşte"...
FARAONIC
287,5
kilometri de reţele de termoficare, apă şi canalizaţie tehnică se înlocuiesc în Oradea
PREMIERĂ
Metoda japoneză
Dacă peste vară uriaşul şantier din Oradea nu a împiedicat traficul, de săptămâna viitoare, când începe şcoala, vor apărea ambuteiajele. Se va circula mai greu în Piaţa Creangă, unde şantierul va rămâne deschis până la 1 octombrie, pe strada Vlădeasa, parţial închisă pentru înlocuirea conductelor de apă, şi pe străzile din centru încă descoperite.
Pentru a preveni ambuteiajele, municipalitatea a amânat pentru primăvara anului viitor demararea lucrărilor de înlocuire a reţelelor de apă şi canalizare pe străzile Moscovei, Traian Moşoiu, Mihai Viteazul, George Enescu şi Parcul Traian, unde se impun săpături de până la 4,5 metri adâncime. Pentru că majoritatea sunt străzi înguste, iar camioanele cu pământul dislocat ar bloca circulaţia, constructorii caută soluţii de înlocuire a reţelelor care să impună doar săpături punctuale. Conducerea Primăriei ia în calcul folosirea unei metode japoneze, care presupune introducerea în subteran a unui freze speciale care pe măsură ce înaintează, distrugând conducta veche, montează în urma ei una nouă.