Vremurile în care şefii îşi terorizau oamenii ameninţându-i cu concedierea pentru că "aşteaptă alţii zece la uşă" au trecut. Creşterea economiei locale a generat o concurenţă pe dos, pe un număr tot mai mic de potenţiali angajaţi. Companiile recrutează şi pregătesc salariaţi în permanenţă, ca să evite deficitul de personal şi să-şi continue dezvoltarea.
"Lucrăm tot timpul la atragerea de forţă de muncă şi nu ne limităm doar să dăm anunţuri. Participăm la târguri de profil, mergem prin şcoli şi prin sate pentru a ne prezenta şi a recruta angajaţi", spune responsabilul de resurse umane al companiei Celestica, Alexandra Drăghiciu. Şi la fel fac toate firmele...
S-au împiedicat de angajaţi
Aşa cum niciun muşchi nu creşte la infinit, dezvoltarea economică a Oradiei a intrat într-o fază liniară. De mai bine de un an, parcurile industriale nu au mai atras mari investitori, companiile locale şi-au limitat proiectele de dezvoltare, iar micii întreprinzători supravieţuiesc cu greu. Situaţia e cu atât mai critică cu cât oportunităţi de afaceri există în continuare, posibilităţile de finanţare sunt încă acceptabile, iar potenţialul de dezvoltare a firmelor şi Zonei Metropolitane Oradea este departe de a fi fost atins.
Afaceri ar fi, dar nu este cine să munceasă la ele, căci economia locală se confruntă cu o criză a forţei de muncă. Migraţia internă, a tinerilor către centrele universitare mari, şi cea externă, a populaţiei active către locuri de muncă mai bine plătite în străinătate, au golit bazinul forţei de muncă. "Numai firmele din parcurile industriale ale oraşului ar putea angaja în 30 de zile cam 2.500 - 3.000 de salariaţi", spune directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Bekesi Csaba (foto).
"Recrutările nu încetează niciodată"
La sfârşitul lunii trecute, în evidenţele AJOFM Bihor erau înregistraţi 6.063 şomeri. Jumătate din ei sunt persoane cu doar câteva clase, fără nicio experienţă, care preferă statutul de asistat social fiindcă oricum nu ar corespunde unui job. "Am întâlnit persoane care la 50 de ani nu au nicio zi în cartea de muncă. Angajarea lor într-o comunitate este imposibilă", spune directorul AJOFM.
Astfel, firmele orădene concurează prin recrutări şi târguri de locuri de muncă pentru cele 3.000 de persoane rămase. Spre exemplu, departamentul de resurse umane al firmei Celestica numără opt angajaţi plătiţi să caute personal. "Recrutările nu încetează niciodată. După sărbătorile de Paşti intenţionăm să angajăm încă 100 de persoane", spune responsabilul de resurse umane al firmei Celestica, Alexandra Drăghiciu (foto). Firma se ocupă de pregătirea viitorilor salariaţi, şi-a înfiinţat propria şcoală de tehnicieni, unde operatorii urmează cursuri de electronică vreme de 3 luni şi îşi aduce angajaţi mult din afara Oradiei. Chiar şi de la 60 de kilometri, din zona Beiuşului.
"Nu găsim oameni"
Criza forţei de muncă afectează nu doar sectorul industrial, care oricât ar fi de automatizat tot necesită o pregătire de bază, ci şi pe cel al serviciilor, unde principalele cerinţe vizează hărnicia, amabilitatea şi o imagine agreabilă.
"Până la vară, la Aquaparkul Nymphaea trebuie să angajăm încă 30 de persoane, de la personal pentru întreţinere şi curăţenie până la barmani, recepţioneri şi casieri, oameni pe care nu ştim de unde să-i scoatem", spune directorul Administraţiei Domeniului Public, Liviu Andrica (foto). Pentru a face faţă crizei de personal, unitatea îşi aduce zilnic 28 de angajaţi cu autobuzul, cale de 55 de kilometri, tocmai de la Cheşereu, şi îi califică la locul de muncă "Efectiv nu găsim oameni. Ca să facem faţă activităţii, am luat din tinerii de la curăţenie şi i-am calificat ca bucătari sau barmani, dar tot mai avem nevoie", spune Andrica.
Directorul e cu atât mai nemulţumit cu cât personalul recrutat nici nu rămâne la post. "Vine, te chinui să îl pregăteşti o lună sau două, interval în care nu produce nimic, după care, când ar putea lucra singur, pleacă, spunând că e prea greu", povesteşte şeful ADP.
"Import" Moldova
Situaţia e şi mai critică în construcţii, unde lipsesc nu doar fierarii, dulgherii şi buldozeriştii, ci şi "lopătarii" necalificaţi. Din cei circa 140 de angajaţi ai grupului de firme Asfamixt, majoritatea sunt aduşi din zona Săcuieni. Recrutorii au plecat, însă, după muncitori şi la 460 de kilometri distanţă! "Avem 15 muncitori aduşi din Neamţ. Firma le asigură cazare şi le pune la dispoziţie microbuz cu combustibilul asigurat când vor să meargă acasă", spune directorul Daniel Forţiu.
În ciuda "importului" de muncitori, acesta se aşteaptă la o adâncire a deficitului. "În condiţiile în care în Ungaria, care la rândul ei se confruntă cu criză de angajaţi, un muncitor poate câştiga 35 de lei pe oră, dublu faţă de aici, e de aşteptat ca locuitorii judeţelor de pe graniţă să îşi caute de lucru acolo", spune Forţiu.
Primăria neagă criza
Cu toate acestea, reprezentanţii Primăriei orădene contestă existenţa unei crize a forţei de muncă. "Din analizele noastre, necesarul de forţă de muncă nu este mare. Firmele îşi optimizează procesele, apar tehnologii noi care evită implicarea umană şi puţine ştiu ce vor face peste un an, ca să intenţioneze angajări masive", spune city managerul Dacian Palladi (foto). Acesta apreciază că firmele îşi rezolvă problemele de personal furându-şi reciproc oamenii: "Companiile încep să pluseze la salarii ca să atragă competenţele".
Palladi afirmă că trendul descendent al investiţiilor este un fenomen naţional fără legătură cu criza de personal. "Am discutat cu trei mari investitori, fără să reuşim să-i atragem, pentru că România nu are o strategie legată de ajutorul de stat. Anul trecut, statul român nu a acordat facilităţi marilor investitori, şi la fel se întâmplă şi în 2018, aşa că au plecat în Ungaria, Cehia sau Macedonia, unde primesc ajutor de stat. Dacă veneau în Oradea, mai trebuia să deschidem un parc industrial", zice city managerul.
Prea mulţi "intelectuali"
Primarul Ilie Bolojan (foto) spune că toate măsurile pe care le poate lua municipalitatea pentru a creşte numărul potenţialilor salariaţi ai firmelor sunt indirecte. "Pentru ca oamenii să vină în Oradea avem nevoie de preţuri rezonabile la chirii şi locuinţe. Am stimulat acest domeniu, astăzi sunt în construcţie 1.500 de apartamente, iar preţul pe metrul pătrat este cu câteva sute de euro mai mic decât în Cluj sau Timişoara, ceea ce face oraşul atractiv", spune edilul.
În paralel, municipalitatea vrea să îmbunătăţească legăturile rutiere ale oraşului cu localităţile din judeţ, ca să uşureze naveta forţei de muncă, dar şi să conecteze Oradea la reţelele de autostrăzi, pentru a facilita transportul mărfurilor şi migraţia capitalului. "Nu se pune problema că nu avem forţă de muncă, ci că avem prea mulţi jurişti, economişti, psihologi, jurnalişti şi absolvenţi de ştiinţe politice, şi prea puţine specializări inginereşti", spune Bolojan.
Ca să amelioreze această disproporţie, municipalitatea va încheia parteneriate cu Universitatea, va înfiinţa un centru de perfecţionare continuă, unde firmele să îşi poată instrui angajaţii, şi va încuraja învăţământul profesional oferind elevilor veniţi din alte localităţi masă şi cazare gratuită. Până atunci, însă, rămâne de văzut de unde îşi vor atrage firmele locale angajaţii...
ŞOMAJ "ZERO"
0,46%
este rata şomajului înregistrată la nivelul municipiului Oradea
MAI BINE ŞOMER!
Românii nu se mută
Conştient de reducerea disponibilului de forţă de muncă, pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi al migraţiei în ţările dezvoltate, statul român încurajează mobilitatea forţei de muncă din regiunile cu economii precare spre cele în curs de dezvoltare.
"Plătim chiria pe 3 ani, în limita a 900 lei pe lună, pentru oricine a fost înregistrat ca şomer şi se mută 50 de kilometri pentru un loc de muncă, fie că vin în Oradea din Balc, Beiuş ori Marghita, fie că vin din Vaslui", spune directorul AJOFM Bihor, Bekesi Csaba.
Deşi avantajos, programul a atras în Oradea doar 20 de angajaţi şi a relocat cam tot atâţia în alte localităţi. "Suntem un popor legat de glie, nu ne mutăm nici măcar dacă ne plăteşte statul chiria", constată Bekesi.