1937. În haine neo-românești

În centrul Pieței Rahovei de azi era, încă din începutul secolului al XVIII-lea, o capelă ridicată de către episcopul catolic Emeric Csaky. Ea se afla în mijlocul unui cimitir, fiind numită și „capela cimitirului”, iar mai târziu a fost dată de același episcop călugărilor capucini, nou-veniți în oraș.

Biserica a fost ulterior demolată, în locul ei fiind ridicată o alta, în stil baroc, cu turn și criptă. A fost extinsă în 1830 și renovată de mai multe ori. Între timp, cimitirul a fost desființat, iar în jurul edificiului de cult s-au construit case, în ceea ce, în secolul al XIX-lea, se numea Kápolna Tér (Piața Capelei).

În 1925, biserica a fost cedată Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, care l-a contractat pe arhitectul Anton Sallerbeck să pregătească un proiect de restaurare și modificare a aspectului clădirii, prin adăugarea unor elemente ale arhitecturii neo-românești: antreul cu 4 coloane și capitel, brâurile ornamentale din jurul ferestrelor, turnul mare și turnurile laterale, toate cu foișor. Interiorul este ornamentat în stil bizantin.

În 25 iunie 1937, în prezența episcopului Valeriu Traian Frențiu, biserica a fost târnosită ca biserică militară greco-catolică, la înzestrarea ei contribuind Garnizoana locală.

2024. Renovată, așteptând pietonala

În 1948, autoritățile comuniste au desființat Biserica greco-catolică, astfel că lăcașul de cult a devenit ortodox, cum este și azi, purtând hramul Buna Vestire.

Cea mai nouă restaurare a clădirii a avut loc în 2014-2015, cuprinzând lucrări ample de refacere a fațadelor și acoperișului, inclusiv înlocuirea ferestrelor și a ușilor, a pardoselii altarului, a mobilierului și iluminatului, precum și a candelabrului.

Lucrările au fost finalizate în luna mai 2016, ocazie cu care, în Duminica Samarinencei (a cincea după Paști), a fost sfințită noua troiță ridicată în curte.

Zona din jurul bisericii, Piața Rahovei, a fost reabilitată acum câțiva ani, dar între timp Primăria a lansat intenția de a pietonaliza locul și de a-l redenumi Piața Concordiei, dată fiind vecinătatea a trei lăcașuri de cult de rituri diferite - unul ortodox, altul mozaic, în prezent Muzeul de Istorie a Evreilor din Oradea și Bihor, și unul reformat.

Autoritatea locală a aprobat proiectul în aprilie 2024, urmând ca documentația să fie depusă pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile. El ar presupune amenajarea a 302 mp de spațiu pietonal pavat cu porfir, crearea de spații verzi și plantarea de vegetație joasă și arbori.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!